Reîntoarcerea lui Bibi

Trei Exit-Poll-uri confirmă victoria partidului Likud, condus de Benjamin Nethanyahu, în ultimele alegeri din Israel. Dar nu va putea forma singur guvernul. Fostul premier va avea nevoie de voturile a patru partide pentru a ajunge din nou în funcția, din care a plecat.

Optsprezece luni au stat adversarii lui Bibi Nethanyahu la putere în Israel. "Bibi - Regele Israelului", au cântat susținătorii săi, în fața sediului de campanie, la aflarea rezultatelor din Exit-Poll. Trei instituții de cercetare socială confirmă victoria Likud. Practic, mari modificări (teama oricărui editorialist n.a.) nu vor apărea.

Blocul de patru partide ar obține 62 de mandate, din cele 120 de locuri din Knesset, Parlamentul israelian. O majoritate fragilă, ar spune necunoscătorii stilului de conducere al lui. "L'ancien Premier minister", cum îl descrie presa de limbă franceză, a dus o campanie extrem de dură, fiind internat în timpul acesteia în spital, după ce a acuzat dureri în piept. Mesajul său de campanie era extrem de ferm: „oamenii vor putere, nu slăbiciune."

Dar poate forma o coaliție? Cum a reușit să convingă iar, după ce a fost cel mai longeviv premier israelian și cercetat în mai multe dosare, fiind acuzat de corupție? Doar cine nu cunoaște politica lui externă poate să spună a câștigat un corupt. Toate cele cinci alegeri din Israel, în mai puțin de patru ani, au fost dominate de personalitatea marcantă a lui Netanyahu.

Presa progresistă îl vopsește-n fel și chip. Din corupt nu-l scot. "Netanyahu urmărește să formeze o coaliție religioasă de ultra-dreapta, care l-ar putea ajuta să adopte o legislație care să-l grațieze," notează Der Spiegel. Bibi nu e ocrotit de butiqurile de propagandă ale marii puteri ascunse. De aceea, probabil, mulți empatizăm cu el. Victima justiției a respins mereu acuzațiile de luare de mită și fraudă, pentru care este judecat, susținând acțiunile împotriva sa drept „vânătoare de vrăjitoare."

Să nu uităm că a fost primul premier conservator al lumii care l-a susținut pe față pe Donald Trump, când toți nu-i dădeau nicio șansă. Dar, totuși, are 73 de ani. De unde atâta putere și determinare să mai conducă încă o dată corabia în furtună? Precedentul guvern a rezistat doar trei luni. Actorul și publicistul Yair Lapid s-a bazat pe o majoritate fragilă. Nu a convins. Și va trebui să plece.

Benjamin Nethanyahu, conservator de dreapta, a fost prim-ministru din 1996 până în 1999. A așteptat zece ani revenirea. A guvernat cu mână forte, din 2009 până în 2021. Anul trecut, l-au trântit în Parlament. Moderatul Naftali Bennett a stat în fruntea unei coaliții formate din opt partide. Se considera că epoca Netanyahu era deja încheiată.

Naftali a dus o politică externă extrem de inteligentă. S-a opus semnării Acordului dintre SUA și Iran privind neproliferarea armelor nucleare. S-a dus de Sabat, la Putin, să-l convingă ca reprezentanții săi din Acordul de la Viena să nu fie de partea Iranului, în noile înțelegeri. Poate că e momentul să ne reamintim, că Benjamin Nethanyahu a convins Administrația SUA să se retragă din acordul cu Iranul și să mute ambasada SUA la Ierusalim, precum și recunoașterea de către SUA a suveranității israeliene asupra Înălțimilor Golan.

Pentru prima oară de la înființarea statului Israel, din 1949 încoace, a semnat acorduri de normalizare a relațiilor cu patru țări arabe. Practic, conflictele mocnite s-au stins. Revenind la întrebarea cum a reușit să învingă iar, ar trebui să analizăm contextul politic intern. Coaliția de partide de la dreapta, la stânga s-a destrămat în iunie, după dispute interne. Ministrul de Externe al Lapid a preluat apoi postul de șef al guvernului. N-a făcut mare brânză. Nici nu avea timp.

Dar cum a reușit Bibi să câștige din nou? A crezut, în primul rând în steaua sa norocoasă, nu i-a criticat dur pe adversari, și-a prezentat electoratului propunerile sale de guvernare. Avantajul lui e că majoritatea alegătorilor din Israel au o înaltă cultură a voturilor. Nu le prăpădesc pe formațiuni inculte și de context.

Marele secret al victoriei sale constă în buna relație, pe care de data aceasta a evidențiat-o în public, cu liderul ultra-religios Itamar Ben Gvir, acuzat de centriști că ar fi „sionist religios". Ca fost membru al mișcării Kach, obișnuit cu provocări, campanii de denigrare pentru că a militat, în special, pentru anexarea Cisiordaniei de către Israel, Itamar Ben Gvir, de profesie avocat, în vârstă de 46 de ani,îl cunoaște foarte bine pe Nethanyahu.

Sigur, că toți corecții politici, vor scoate de la naftalină, că acesta e pe lista de teroriști, supraveghiați de SUA și de Israel. Și el e acuzat de relele pământului. Israelienii n-au pus botul la vrăjeala cu anticorupția. Asta-i esența victoriei. Oamenii zdravăni la cap, nu s-au uitat la măruntele dispute, ci au căutat un lider care să asigure prosperitatea. Mai vorbește, oare, cineva în Europa despre vintage-ul "viață bună"?

Marius Ghilezan