Se pregătește Putin să invadeze Europa?

Nu a fost zi de la Dumnezeu în ultimele săptămâni în care vreun decident politic important să nu fi tras semnalul de alarmă. În sensul că Vladimir Putin se pregătește intens să atace Europa. Oare este adevărat? Oare chiar au fost detectate acțiuni ale liderului Federației Ruse care au un asemenea obiectiv?

Aparent, așa vor sta lucrurile dacă Ucraina, pe care Kremlinul o consideră ca aparținând de fapt Rusiei, va fi zdrobită la capătul acestui război. De altfel, temerile respectivilor decidenți politici sunt alimentate și de ritmul fără precedent în care Federația Rusă a reușit să treacă la economia de război. Un ritm aproape nebunesc. Care, în cel mult doi ani, va reuși să dubleze sau chiar să tripleze arsenalul militar. Un arsenal din ce în ce mai performant. Prin urmare, un al doilea argument este alimentat chiar de eforturile consistente de înzestrare masivă și cu armament extrem de performant a armatei ruse. Un alt argument, al treilea, care alimentează temerile că Rusia va ataca Europa, declanșând astfel cel de-al Treilea Război Mondial - al patrulea, conform lui Einstein, ar urma să se poarte cu pietre și cu bâte - este de natură psihologică. Sau chiar psihiatrică.

Încercând să-i descifreze resorturile retoricii, psihanaliștii consideră să Putin, atunci când se privește în oglindă, se compară involuntar cu Petru cel Mare. Și că visează ca el însuși să refacă cu orice preț grandoarea de altădată a Imperiului Țarist. Așadar el ar fi nu un nostalgic KGB-ist, nu un nostalgic comunist, ci un nostalgic țarist, un nostalgic imperialist. Iar o asemenea credință, de-a dreptul mistică, îl face să decoleze de la pământ și să se îndepărteze tot mai mult de realitățile lumii în care trăim. O lume în care Federația Rusă a încetat să mai împartă puterea la nivel mondial de la egal la egal cu Statele Unite. Deci Putin dă din coate pentru a-și face din nou loc în capul mesei, după ce va fi pus capăt celei mai mari catastrofe geopolitice a secolului trecut, așa cum s-a exprimat el după dispariția Uniunii Sovietice.

Privind însă în cealaltă direcție, a liderilor occidentali care ne transmit tot mai frecvent semnale de alarmă privind intențiile lui Vladimir Putin ca în cel mult doi ani să atace statele din Uniunea Europeană, încercând să le invadeze, vom descoperi resorturi de o altă natură, care alimentează retorica acestora. Sunt două state dintre cele mai puternic dezvoltate ale lumii, Germania și Japonia, care la capătul celui de-al Doilea Război Mondial au fost făcut knock-out și dezarmate, după care guvernele lor au fost silite să reducă la minimum cheltuielile militare, astfel încât armatele acestora să nu mai prezinte vreo amenințare asupra celorlalte state.

În acest scop, pe un teren de altfel propice, s-a acționat și psihologic, populațiile din statele respective fiind culpabilizate pentru toate atrocitățile comise de regimurile militariste pe care le-au susținut fie direct, fie indirect, prin părinți și bunici. În cele două state a fost creată astfel o cultură antirăzboinică, care până la urmă le-a adus uriașe beneficii în planul dezvoltării accelerate a unor economii care nu mai erau împovărate de factura apărării. Apărarea le-a fost practic garantată de către Statele Unite, atât în timpul Războiului Rece, cât și în recreația de peste 20 de ani pe care și-a luat-o istoria.

Acum, pentru ca cele două economii extrem de puternice să accepte facturi din ce în ce mai mari presupuse de dezvoltarea accelerată a industriei de apărare și de o înarmare corespunzătoare, din nou a trebuit ca statele occidentale și în primul rând Statele Unite să acționeze în plan psihologic. De astă dată în sens invers. Și astfel, pe un fond real, un război în inima Europei cum nu s-a mai văzut de la al Doilea Război Mondial, au fost lansate practic în cascadă semnale din ce în ce mai puternice de alarmă cum că Vladimir Putin se pregătește să provoace NATO, atacând în forță Europa, începând cu statele baltice. Din această perspectivă, Donald Trump nu a făcut decât să toarne gaz peste foc, anunțând și reiterând acest anunț zilele trecute, că Rusia poate să facă ce vrea, fără ca Statele Unite să intervină - și se subînțelege fără ca NATO să intervină - în situația în care cel expus atacului nu și-a adus cuvenita contribuție de peste 2% din produsul intern brut pregătirii propriei apărări.

Și iată cum din două direcții diferite se dezvoltă și se generalizează o întreagă psihoză despre cel de-al Treilea Război Mondial. Să nu pierdem însă din vedere un detaliu. Pentru ca Putin să poată declanșa o operațiune de anvergură împotriva statelor europene, cu bătaie până în Germania și Franța, în prealabil, așa cum ne învață orice manual de geopolitică, el trebuie să învingă Ucraina și să și-o subordoneze militar și politic. Și nu poate trece peste acest obstacol, în condițiile în care Ucraina continuă să fie susținută economic și militar în mod masiv de către statele occidentale. Și mai ales în condițiile în care de fapt, rând pe rând, statele NATO înțeleg să-și plătească factura pentru apărare, astfel încât, la sfârșitul anului, când se presupune că Donald Trump va reveni la Casa Albă, Washingtonul să nu mai aibă pe cine să tragă de urechi.

Sorin Roșca Stănescu