Ucraina a avut aprobarea lui Iohannis pentru dragarea canalului Bîstroe!

Discuții aprinse au izbucnit la București odată ce s-a anunțat faptul că dragoare ucrainene adâncesc șenalul navigabil al Canalului Bîstroe dincolo de ceea ce este scris și convenit în convențiile internaționale referitoare la Delta Dunării.

Potrivit unor surse din zona decizională de la București și Bruxelles, de fapt, toată operațiunea de dragare a ucrainenilor era aprobată, dar ținută la semi-secret în România și Bruxelles pentru a nu spori tensiunile sociale.

Planul ucrainean a fost aprobat în Consiliul de miniștri de la Kiev în ianuarie 2022, înainte deci de invazia rusă. A devenit însă foarte stringent pentru ei în momentul în care marina rusă a luat în colimator porturile de la Marea Neagră.

Potrivit informațiilor stiripesurse.ro partea ucraineană a cerut aprobare de la Bruxelles undeva la începutul anului 2022. Au primit această aprobare și au fost îndrumați să ia legătura cu partea română. Ceea ce s-a și întâmplat. O discuție a avut loc se pare într-o ședință a CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării).

Ucrainenii au trimis pe 22 iunie o notificare la Ministerul Mediului pentru a efectua lucrări de adâncime în portul Izmail. Ministerul Mediului a trimis și la Transporturi, care a transmis un răspuns negativ pe 12 iulie. Ulterior, pe 4 august 2022, Ministerul Mediului a transmis părții ucrainene răspunsul oficial că România se opune lucrărilor din portul Izmail (era vorba despre o adâncire de 400 de metri). Aceasta ar fi fost toată corespondența la nivel de ministere în 2022, dincolo de discuțiile din CSAT.

În august 2022 au început efectiv lucrările de dragare a Canalului Bîstroe. Ei știau că au undă verde atât de la Bruxelles, cât și de la București.

În ianuarie 2023 Garda de Coastă română transmite că prin mijloace specifice a aflat că se lucrează puternic la adâncirea șenalului navigabil al Canalului Bistroe. S-ar fi ajuns la aproape 7 m: "Nu s-a vrut de sus să se facă nimic. Noi am raportat normal așa cum facem de obicei, dar mai mult nu avem ce face!", a spus sub protecția anonimatului pentru stiripesurse.ro un ofițer.

După informare și discuții ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, își exprimă public îngrijorarea cu privire la ce se întâmplă în Delta Dunării și cere MAE să facă diligențele necesare, care anunță că nu știe nimic și că va face ceea ce trebuie la Comisia Europeană. De la Varșovia, președintele Klaus Iohannis apără Ucraina în scandalul Bâstroe.

Şeful statului le-a recomandat politicienilor români să se ocupe de alte teme, până va fi clarificată situaţia de la Bâstroe, potrivit News.ro. „Nu mi se pare oportun pentru România. Aceste chestiuni care duc la o tensionare a relaţiilor bilaterale, atunci pot fi găsiţi şi la noi şi în Ucraina unii mulţumiţi şi unii nemulţumiţi, dar vă asigur că vor fi şi care se bucură în Moscova", a adăugat Iohannis.

„Ucrainenii au solicitat să existe discuţii şi cu Ministerul Transporturilor şi de Externe. Aceste discuţii nu au avut loc, dar ai noştri, inflamaţi şi hotărâţi, fac afirmaţii care nu au un temei dovedit. (...) E bine să se verifice, dar cred că e legitim să se verifice împreună cu ei.

Cred că este foarte bine ca politicienii noştri înainte să ţină discursuri inflamate să lase experţii să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu legislaţia internaţională, să discute cu Comisia Europeană pentru a lua măsurile care se impun. Nu cred că e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date neverificate.

Nu cred că în acest moment este potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certaţi, au nevoie de sprijin. Nu vreau să se tolereze lucrări care pun în pericol biodiversitatea Dunării, dar nu cred că e bine să ne ambalăm fără să ştim ce se întâmplă aici.

Îi invit pe toţi cei preocupaţi să aştepte până se întâlnesc experţii, discută, şi vin cu un plan de măsuri. E abordarea cea mai corectă şi care duce la rezultate. Calea este cea diplomatică, calmă şi cu experţi", a afirmat Klaus Iohannis, întrebat miercuri la Varşovia despre subiect.

Mirel Palada