Ucraina nu e decât o catastrofă în vârful altei catastrofe. Una mondială!

Nu există o singură criză. Există o suprapunere de crize, din ce în ce mai acute şi care se alimentează reciproc deoarece fiecare generează vectori specifici pentru declanşarea unor noi şi noi episoade în dezvoltarea fiecăreia dintre ele, dar şi, prin contaminare, a întregului ansamblu.

Prima dintre aceste crize majore este cea motivată de intrarea sub spectrul foametei a unui număr din ce în ce mai mare de oameni, un număr record pe plan mondial deja parte a „furtunii perfecte" care se desenează acum cu din ce în ce mai multă precizie. Un studiu realizat sub egida ONU şi UE - Global Report on Food Crisis arată că, anul trecut, 193 de milioane de persoane erau afectate de „insecuritate alimentară acută". Raportul respectiv, editat de Organizaţia pentru alimentaţie şi agricultură (FAO), „Programul mondial pentru hrană" şi UE monitorizează fenomenul securităţii alimentare începând cu 2016, atunci când problema insecurităţii afecta „doar" 108 milioane de oameni.

Cifra de acum, 193 milioane de persoane, arată că numărul celor aflaţi în situaţie de criză a crescut cu 40 de milioane doar în ultimul an, iar perspectivele sunt ca aceste cifre să crească exponenţial, odată cu intensificarea nenumăratelor probleme create de conflictul din Ucraina dar şi de sancţiunile aplicate care afectează comerţul mondial şi taie multe dintre căile tradiţionale de aprovizionare. „În mod previzibil, războiul care se desfăşoară în Ucraina va exacerba previziunile şi aşa grave incluse în acest Raport privind insecuritatea alimentară globală din 2022, asta datorită urmărilor pe care le are războiul asupra preţului global la alimente, energie şi fertilizatori care nu au fost încă introduse în proiecţiile la nivelul fiecărei ţări"

Anul trecut, ţările afectate de „insecuritate alimentară acută" au fost RD Congo, Afganistan, Etiopia, Yemen, Nigeria, Siria, Sudan, Sudanul de sud şi Haiti. Dar şi Pakistanul, stat care posedă arma nucleară. „Previziunile pentru 2022 se vor deteriora în raport cu situaţia din 2021. Este de aşteptat ca războiul care are loc acum în Ucraina să exacerbeze previziunile şi aşa grave incluse în acest Raport privind securitatea alimentară, asta datorită faptului că în cele mai multe dintre analizele naţionale nu au fost încă incluse consecinţele războiului asupra costului alimentelor, energiei, fertilizanţilor şi aprovizionării" (Raportul ONU/UE 2022).

De ce este posibilă o „furtună perfectă"? Combinaţia clasică de răspuns la costurile crizelor majore, cea între resursele naţionale (oricum limitate) şi cele pe care le pot dirija marile organizaţii de profil (Banca Mondială, FMI, FAO, etc) pare să nu mai ajungă în cazul în care numărul crizelor locale, regionale sau continentale riscă să depăşească limita posibil de acoperit cu resursele respective, oricât ar putea să apară ele de importante. Dar efortul de acest gen a fost gândit pentru perioade limitate de criză şi pentru zone relativ mici, cele considerate „clasice" de luat în calcul în realizarea previziunilor de crize.

Dar, de data asta - şi aceasta generează fundalul pe care se desfăşoară reuniunea din acest an de la Davos, războiul din Ucraina este într-adevăr, doar cireaşa pe un tort extrem de toxic, combinaţie între efectele fireşti ale oricărui conflict intens în orice regiune a lumii, cu cele ale întreruperilor fluxurilor specifice unei civilizaţii mondializate, atunci şi acolo unde sancţiunile decise politic au început să funcţioneze. În linia de interes a acestui articol, este de notat menţinerea şi creşterea continuă a unuia dintre cei mai importanţi factori de risc primar: creşterea continuă a preţurilor la alimente, cu risc major în perspectivă pentru stabilitatea politică a oricărei ţări.

Astfel, Indicele general de preţuri FAO a crescut în martie cu 12,6% , Inicele de preţuri la cereale a crescut în doar o lună, din februarie în martie, cu 17,1%, iar cel al uleiului cu 23,2% . Monitorul AMIS al pieţelor arată cu precizie evoluţia în urcare exponenţială a preţurilor provocată de situaţia din Ucraina şi Rusia. Dar probleme majore încep să apară însă şi pe alte pieţe, tocmai din cauza dificultăţilor extreme de aprovizionare, vedeţi situaţia foarte dificilă în care se află reţelele de magazine alimentare din Marea Britanie, spre exemplu.

În aceste condiţii, întrebarea extrem de delicată este cea legată de analizele de risc social care vor fi prezentate liderilor de la Davos şi care intră în calculul pentru diversele opţiuni naţionale sau ale alianţelor politico-militare în vederea diminuării „stresorilor sociali". Ei toţi ştiind că, de la un moment dat al evoluţiei oricărui scenariu de criză majoră şi intensă, doar mijloacele militare nu mai sunt suficiente. O combinaţie finală între foamete endemică şi migraţii majore şi incontrolabile, iată ce-ar putea fi un început al viitoarei „furtuni perfecte".

Cum se va stabili, dacă este posibil, un echilibru între prioritatea de acum ca fiecare ţară să achiziţioneze mai multe arme, cât mai scumpe şi cât mai performante, şi aceste date ale crizelor multiple care ameninţă să zguduie profund lumea secolului XXI ? Întrebare cu atât mai dificilă cu cât, aşa cum se spune în unele scenarii elaborate de instituţii pentru studiul şi estimarea riscurilor majore la nivel global, trebuie luate în calcul, în paralele, crizele apărute în aproape toate domeniile vitale ale societăţilor noastre în lumea civilizaţiei globale. Care implică, în consecinţă directă, şi o mondializare a riscurilor pe măsură.

Cristian Unteanu