Un plan pentru România

11 ţinte economice prin care PIB trebuie să se dubleze de la 300 mld. euro la 600 mld. euro, iar salariile să se dubleze în următorii şase ani.

Acum, când la graniţa noastră avem un război militar care nu ştim cât va dura, când lumea occidentală încearcă să iasă din criza energetică şi din criza războiului, când SUA şi China, cele două mari puteri economice ale lumii, sunt la cuţite, când preţurile şi accesul la materii prime este complicat, când creşterile de preţuri lovesc în dreapta şi-n stânga în puterea de cumpărare a consumatorilor, când dobânzile sunt mari şi chiar băncile de la noi îşi sfătuiesc clienţii să nu ia credite acum, când companiile îşi ajustează bugetele de la lună la lună, să vorbim despre un plan de creştere accelerată pentru România pare o chestie total deplasată, ieşită din peisaj.

Săptămâna trecută am scris despre oportunitatea extraordinară pe care o are România în acest moment, chiar şi cu cu acest război şi cu toate crizele din jur, de a creşte beneficiind de toate oportunităţile care apar în ţară, odată cu reconstrucţia Ucrainei, cu schimbarea fluxurilor comerciale şi financiare globale.

Cinic vobind, războiul din Ucraina este cea mai mare oportunitate economică, politică şi militară pe care o are România pentru următoarele decenii

Mulţi oameni din business cred acest lucru, simt că "războiul", cu toate schimbările care se produc, aduce o şansă pentru România, dar mai rămâne ca şi cei de la putere să creadă acest lucru şi să aibă un plan de creştere economică accelerată.

În 2014, într-un demers jurnalistic, Ziarul Financiar a pus pe masă un plan pentru o creştere economică de 5% pentru România.

ZF lansează proiectul „România 5%"

Nu ştiu câţi îşi mai amintesc acest lucru. Analiştii economici spuneau că România nu poate creşte în acest ritm de 5% pe an pentru că ar deraia macroeconomic, că nu avem angajaţi care să aibă un grad ridicat de educaţie pentru a crea produse şi servicii cu o valoare adăugată mai mare, că nu avem suficientă forţă de muncă, că firmele româneşti nu sunt suficient de puternice. De partea cealaltă, antreprenorii români credeau că România poate creşte cu 5% pe an pentru că se uitau în jurul lor şi vedeau potenţialul pieţei.

Dacă în 2014, când am început demersul nostru, România avea un PIB de 150 de miliarde de euro, un salariu mediu de 385 de euro şi un salariu minim de 150 de euro, ce avem după opt ani: în 2022 PIB-ul României a fost de 290 de miliarde de euro, adică s-a dublat, salariul mediu a crescut la 800 de euro, adică cu 250%, iar salariul minim a depăşit 300 de euro, adică s-a dublat. Numărul de angajaţi a crescut cu 600.000, de la 4,4 milioane la 5 milioane.

România nu a deraiat economic deloc, cu toate că în această perioadă am avut trei ani de pandemie şi un an de război, cu explozia inflaţiei.

Într-o opinie fără precedent, trimisă Ziarului Financiar spre publicare, Paul Hilbers, director executiv în cadrul FMI şi responsabil de ţara noastră, a spus că România este fără îndoială o poveste de succes în regiune, PIB-ul a crescut de opt ori în ultimii 20 de ani şi "nu mai există nicio altă ţară care să conveargă mai rapid în interiorul UE în privinţa venitului pe locuitor, de la 30% din media UE în 2007 la 74% în 2021". El remarcă că economia şi-a îmbunătăţit calitatea creşterii economice, iar secorul privat a demonstrat o rezilienţă remarcabilă şi o capacitate puternică de adaptare.

Paul Hilbers, Director Executiv, FMI: România trece la nivelul următor

Am intrat în 2023 şi întrebarea este ce facem în continuare, cum putem menţine acest ritm de creştere economică fără precedent.

În mai, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, se pregăteşte să devină prim-ministru în cadrul celebrei rotative politice.

Nicolae Ciucă, actualul premier, şi Ciolacu ar trebui să semneze o foaie de parcurs economică, care să ducă România mai departe. Cele două partide, PSD şi PNL, vor să rămână la guvernare şi după alegerile din 2024. Aşa că poate ar fi util să ne uităm la câteva cifre mari:

1. Creşterea PIB de la 300 de miliarde de euro la 600 de miliarde de euro în 2028 - acest lucru se poate fără probleme, economia românească încă mai are resurse de creştere cantitativă şi calitativă. Chiar şi Ciolacu şi Ciucă îşi asumă prin datele Comisiei Naţionale de Prognoză ca PIB-ul să ajungă în 2026 la 400 de miliarde de euro, aşa că PIB-ul poate creşte la 600 de miliarde dacă fac mai mult pentru economie.

2. Investiţii străine de 100 de miliarde de euro în următorii 6 ani, adică peste 10 miliarde de euro pe an, ceea ce este perfect realizabil în contextul reconstrucţiei Ucrainei şi schimbării fluxurilor comerciale.

3. 100 de miliarde de euro din fonduri europene şi PNRR.

4. 200 de miliarde de euro investiţii publice din bugetul de stat - 20 de miliarde de euro sunt numai investiţiile publice din 2023, aşa că, în şase ani de zile pot fi făcute investiţii publice de 200 de miliarde de euro

5. 100 de miliarde de euro investiţiile companiilor româneşti - la 1 euro investiţie străină, datele arată că firmele româneşti fac şi ele investiţii de 1 euro. Ca un exemplu, grupul Dedeman a investit peste 1 miliard de euro în ultimii ani.

6. 100 de miliarde de euro credite sistemul bancar - soldul creditelor pentru companii şi persoane fizice este acum spre 70 de miliarde de euro. Dacă condiţiile din piaţă se îmbunătăţesc, inflaţia scade, dobânzile scad, se absorb fondurile europene, vin investiţii străine, sistemul bancar are capacitatea de a pune pe masă credite de aproape 10 miliarde de euro pe an. Sistemul bancar poate creşte de la active de 120 de miliarde de euro, cât are acum, la peste 400 de miliarde de euro peste şase ani.

7. Creşterea cifrei de afaceri a companiilor din România de la 400 de miliade de euro la 800 de miliarde de euro pe an în 2028 - un obiectiv perfect realizabil dacă celelalte puncte se vor îndeplini.

8. Triplarea capitalizării bursiere a Bursei de la Bucureşti. De la 45 de miliarde de euro acum, piaţa poate să crească în şase ani la 150 de miliarde de euro (Hidroelectrica poate aduce singură 20 de miliarde de euro, iar dacă România va avea o creştere economică peste media UE, companiile de la Bucureşti îşi vor dubla sau tripla valoarea).

9. Un milion de angajaţi în plus - dacă acum avem 5 milioane de angajaţi, economia poate duce încă un milion de angajaţi în următorii şase ani. O parte va veni din muncitori străini, o parte vine din cei 2 milioane de români care sunt în ţară şi pot lucra şi nu lucrează, iar o parte ar putea veni din repatrierea românilor care lucrează în afară, dacă vor realiza că în România pot câştiga mai bine decât în Occident.

10. Creşterea salariului minim de la 375 de euro la 1.000 de euro în 2028. Pare un demers utopic, dar creşterea salariului minim va fi cel mai bun instrument la care vor apela toate ţările occidentale pentru a susţine economia şi a "potoli" populaţia.

11. Creşterea salariului mediu de la 800 de euro la 1.600-1.800 de euro - România trebuie să se apropie mai mult de media Uniunii Europene, iar acest lucru este posibil prin susţinerea creşterii economice şi prin "lipsa de oameni" cu care se confruntă toate economiile occidentale. Salariul va fi cel mai puternic incentive pentru toată lumea şi toate companiile vor încerca să-şi ţină oamenii.

Cele două partide şi cei doi premieri ar trebui să-şi asume aceste cifre, care nu sunt de nerealizat, pentru ca economia României să facă un salt puternic în următorii ani, beneficiind de condiţiile favorabile geopolitice care au apărut peste noapte prin pandemie şi războiul din Ucraina.

Cele două partide şi cei care vor fi la putere trebuie să aibă în faţa ochilor aceste cifre, cum să ajungă astfel încât economia României să se dubleze în următorii şase ani, iar salariile să se dubleze, dacă nu chiar să se tripleze.

Cristian Hostiuc