We all living in America...

Într-o zi însorită de toamnă tîrzie, trei candidați la primăria capitalei primesc o invitație magică: o chemare la Ambasada Americană (cu A mare de tot) pentru o "întîlnire informală" înainte de alegeri. Cei trei eroi ai noștri sar în sus de bucurie ca niște cățeluși care au primit o promisiune de os de la stăpînul suprem. "O, Doamne, americanii ne văd! Suntem importanți!", țipă tustrei (în gînd, ca să-și păstreze demnitatea).

Primul, Bănuță cel Intelectual, un tip mărunțel, dar cu idei înalte, plus o coloană vertebrală flexibilă ca un covrig proaspăt, abandonează imediat o ședință cu alegătorii din Cișmigiu. "Trebuie să merg! E pentru democrație!", urlă el, în timp ce-și lustruiește din mers pantofii cu cravata smulsă în grabă și repetă fraze în engleză stîlcită: "Yes, sir, I love Big Mac democracy!" Pe drum, se împiedică de un cîine vagabond și cade în genunchi, dar zîmbește tîmp: "E un semn! Dumnezeu îmi testează rezistența înainte de marea întîlnire!".

Al doilea, Cipy Ciuk, primar de sector cu zîmbet de plastic și ambiții de fier, își anulează o emisiune TV unde urma să promită poduri suspendate peste Arcul de Triumf. "Invitație de la americani? Asta înseamnă că sunt validat internațional!", jubilează el, în timp ce-și pune un tricou cu steagul SUA și se machiază pe obraz cu ruj roșu-alb-albastru. Pe drum, mașina oficială îi rămîne blocată în trafic, dar el sare afară și aleargă disperat să nu întîrzie, împingînd pensionari din cale: "Scuzați, e pentru viitorul țării! Eu merg să pup inelul american!". Ajunge transpirat, dar cu un zîmbet larg, de parcă tocmai a cîștigat Oscarul pentru cel mai bun actor în rol de slugă. "Excelență! Prea-excelență! Super-excelență! - îngînă Ciuk, fără să fie sigur cine e ambasadorul, așa că dă mîna și cu bucătarul. "Știți, eu admir foarte mult basketball. Și NASA. Și civil rights. Eu susțin tot ce susțineți și dumneavoastră, din principiu!"

Al treilea, Rangă, un tip nebărbierit, cu carismă de cartier și cu Rolexul ascuns în ultima clipă în buzunarul de la spate, lasă baltă o întîlnire cu piețarii din Obor, unde tocmai promitea tarabe anti-cutremur și lumini ultraviolete peste noapte. "Bă, americanii mă cheamă? Sunt vedetă internațională!", răcnește el, în timp ce-și pune o cravată cu "I ♥ USA" la costumul de politician. Pe drum, se oprește la un fast-food să-și ia un burger "ca să fiu în temă", dar înghite atît de repede încît îi curge muștarul pe barbă. "E okay, e american style!", se consolează, ștergîndu-se cu invitația - o hîrtie sacră, dar ce contează, e doar hîrtie. "Dacă apuc să fac o poză cu ambasadorul, o pun pe toate panourile. E ca o ungere divină, doar că americană".

Cînd ajung la ambasadă, se bulucesc la poartă ca niște pui la hrănitor, împingîndu-se unul pe altul: "Eu primul, că eu sunt mai patriot!", "Ba nu, eu, că sunt și primar!", "Ba eu, că am mai mulți followerși pe TikTok!". Paznicul american, un tip plictisit cu accent texan, îi privește amuzat și îi lasă înăuntru. În sala de recepție, stau aliniați ca niște școlari, zîmbind tîmp și așteptînd să fie "onorați". Ambasadorul - de fapt un adjunct de rang trei - le întinde mîna, iar ei se aruncă să o sărute ca pe o relicvă sfîntă. "Thank you for invitation! We love America! Make Bucharest Great Again!", bolborosesc în cor, în timp ce-și fac selfie-uri cu steagul din fundal, uitînd complet că alegătorii lor așteaptă soluții la gropi, poluare și corupție.

La un moment dat, diplomatul le spune amabil: "Suntem foarte interesați de proiectele dumneavoastră pentru București".
Și se face tăcere. Tăcere lungă. Apoi, Bănuță scapă o frază eroică: Vom dezvolta... ceva... futui...futui...futuristic. Vă arătăm cînd cîștigăm. Cipy se înroșește: Știți, am un plan, doar că nu e gata graficul. Rangă exclamă, fericit că a găsit o replică: "Bucuria mea e că m-ați invitat. Asta spune totul despre democrație!".

În final, ies de acolo cu piepturile umflate de mîndrie ca broasca din fabulă, grăbiți să pună pe Facebook poze cu "întîlnirea istorică".
- Ai văzut cum m-a privit omul ăla de la protocol? Cred că a fost impresionat - se laudă Bănuță.
- Mie mi-a zis „nice tie", ați auzit? „Nice tie"! E clar, am cîștigat! - jubilează Cipy.
- Americanii sunt cu mine. Așa se vede! - zice Rangă, convins că invitația e un fel de binecuvîntare electorală.

În timp ce se îndepărtează, un funcționar american întreabă în șoaptă un coleg:

- Ăștia credeau că, dacă vin aici, îi susținem oficial?
- Da, răspunde celălalt, dînd din cap. Dar măcar au mîncat puțin. Ăia de anul trecut au venit rupți de foame și de sete, au ras tot și au plecat supărați că nu i-am declarat primari înainte de alegeri.

Bogdan Tiberiu Iacob