Asasinarea preşedintelui din Haiti. Patru dintre suspecţi, ucişi. Bărbaţii ar fi pretins că sunt agenţi anti-drog americani

Patru dintre presupuşii asasini ai preşedintelui haitian Jovenel Moïse au fost împuşcaţi într-o confruntare cu forţele de securitate, doi au fost arestaţi, iar alţii sunt încă în libertate. Suspecţii s-au luptat cu forţele se ordine aflate pe urmele lor.

„Patru mercenari au fost ucişi şi doi au fost interceptaţi aflându-se sub controlul nostru. Trei poliţişti ce fuseseră luaţi ostatici au fost eliberaţi. I-am blocat pe suspecţi în timp ce fugeau de la locul faptei. De atunci ne luptăm cu ei", a transmis într-o declaraţie televizată şeful poliţiei din capitală, Leon Charles. Preşedintele haitian, 53 de ani, a fost împuşcat mortal, iar soţia sa grav rănită, după ce bărbaţi înarmaţi au pătruns în noaptea de marţi spre miercuri în reşedinţa lor privată din Port-au-Prince. Prima doamnă Martine Moïse a fost transferată în Florida - starea ei e critică, dar stabilă.

Prim-ministrul interimar Claude Joseph a făcut apel la calm şi a declarat stare de asediu în ţară. Astfel, pot fi interzise adunările şi armata poate fi folosită în locul poliţiei, între altele. „Preşedintele a fost asasinat la el acasă de către străini care vorbeau engleza şi spaniola. Ei au atacat reşedinţa preşedintelui Republicii", a declarat anterior Joseph citat de news.ro. Există relatări conform cărora bărbaţii erau îmbrăcaţi în negru, înarmaţi şi ar fi pretins că fac parte dintr-o operaţiune a forţelor anti-drog americane.

Ambasadorul haitian în SUA, Bocchit Edmond, a spus că nu poate fi vorba de agenţi anti-drog americani, ci, mai degrabă, în spatele atacului ar fi „mercenari profesionişti". Edmond a declarat ulterior agenţiei de ştiri Reuters că atacatorii s-au pretins agenţi americani de droguri când au intrat în reşedinţa preşedintelui. Adresându-se naţiunii, Joseph a promis că ucigaşii vor fi aduşi în faţa justiţiei şi a declarat că situaţia de securitate este „sub control". Consiliul de Securitate al ONU, care urmează să organizeze joi o reuniune cu uşile închise, a emis o declaraţie în care a făcut „un apel insistent tuturor părţilor interesate politice din Haiti să se abţină din orice acte de violenţă sau incitare ".

Preşedinţia lui Jovenel Moïse, ales în 2017, a fost turbulentă, pe fondul acuzaţiilor de corupţie şi al demonstraţilor pe scară largă în capitală şi alte oraşe la începutul acestui an. Alegerile parlamentare ar fi trebuit să aibă loc în octombrie 2019, dar disputele interne le-au întârziat, ceea ce înseamnă că Moïse conducea ţara prin decret. Haiti s-a confruntat, de asemenea, cu un val de violenţe din partea bandelor criminale şi răpiri, în special în capitală, o serie de districte devenind zone interzise.

Unul dintre cei mai puternici lideri ai bandelor din Haiti a avertizat că lansează o revoluţie împotriva afacerilor şi elitelor politice ale ţării - deşi activiştii pentru drepturi civile au spus că este mai legat de preşedintele haitian Moise decât de opoziţie, scrie Reuters. Moise însuşi vorbise despre anumite forţe obscure din spatele tulburărilor din ţară: politicieni şi oligarhii corupţi nemulţumiţi din pricina strădaniilor sale de a curăţa contractele guvernamentale şi de a reforma mediul politc haitian. El nu a prezentat însă dovezi în acest sens.

O mare parte dintre haitieni voia ca Moise să plece din funcţie. De altfel încă de la preluarea mandatului, în 2017, populaţia i-a cerut demisia şi au avut loc proteste în masă - iniţial din pricina unor acuzaţii de corupţie şi a gestionării economiei, iar apoi din cauza extinderii puterii sale asupra ţării. Înrăutăţirea nivelului de trai în naţiunea de 11 milioane de oameni a împins populaţia aproape 60% sub pragul sărăciei.