Comisia Europeană prezintă proiectul de reformă a spațiului Schengen

Chiar înainte de preluarea președinției franceze a Uniunii Europene (UE), care începe la 1 ianuarie, președintele francez Emmanuel Macron își va vedea una dintre principalele sale dorințe îndeplinite: Comisia Europeană urma să detalieze în Parlamentul de la Strasbourg, o propunere de reformă a spațiului Schengen fără pașapoarte.

Principiul liberei circulații, subminat succesiv de atacurile teroriste de pe continent, de criza migrației și de pandemia Covid-19, a cedat treptat locul închiderii și apoi supravegherii frontierelor, atât interne, cât și externe. Iar episoadele recente, care au arătat migranți manipulați de dictatura belarusă și direcționați spre frontierele poloneze, letone și lituaniene, au agitat și mai mult diplomația europeană, confruntată cu un nou tip de amenințare "hibridă".

Prin urmare, Comisia a insistat asupra unei propuneri care urma să fie explicată marți de vicepreședintele Margaritis Schinas și de comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Potrivit informațiilor obținute de Le Monde, textul corespunde în mare parte dorințelor Parisului, unde șeful statului a declarat săptămâna trecută că dorește o Uniune care "știe să-și protejeze frontierele" în fața crizelor migratorii, că subiectul ar trebui să facă obiectul unui "pilotaj politic" prin reuniuni ministeriale periodice și că ar trebui să existe mecanisme de sprijin solidar în cazul unei crize la frontiera unei țări membre.

Propunerea menționează posibilitatea ca o țară să refuze intrarea migranților pe teritoriul său și să îi trimită înapoi într-un stat vecin dacă există un "indiciu clar" că aceștia vin direct de acolo. Aceasta este o încercare de a rezolva problema încă nerezolvată a "mișcărilor secundare": chiar dacă Regulamentul Dublin prevede că o persoană trebuie să solicite azil în statul prin care a intrat în UE, multe persoane fac acest lucru în mai multe țări sau tranzitează alte țări fără a solicita azil. Reforma Dublinului, cerută de țările de primă intrare, este încă în incertitudine, la fel ca și "pactul global" pentru migrație prezentat în septembrie 2020 de către Comisie.

Un alt capitol al textului prezentat marți: în cazul în care o instrumentalizare a migrației, precum cea practicată de dictatura belarusă, ar trebui să se repete și să afecteze mai multe state membre, Comisia pledează pentru definirea "unui mecanism comun de răspuns". Cu alte cuvinte, ar fi necesar să se evite tipul de acțiune unilaterală întreprinsă de Polonia, cu consecințe dramatice, chiar inumane, și un fel de legalizare a retrocedărilor. O "evaluare comună" decisă de Consiliu ar trebui să permită o acțiune mai concertată, mai măsurată și mai în concordanță cu valorile susținute de Uniune.