Este armata germană pro-rusă? Poziția ciudată a Berlinului

În ajunul noului război fals de la granițele Europei, poziția ciudată a Germaniei față de Rusia continuă să provoace jenă și nemulțumire. Dacă până acum Berlinul putea fi acuzat de o eventuală circumvoluțiune între vocația sa pro-europeană și controversatul gazoduct germano-rus Nord Stream 2, acum sunt înaltele sfere militare care pun Germania într-o situație incomodă.

Cazul

În seara zilei de 22 ianuarie, viceamiralul Kay-Achim Schönbach a demisionat cu efect imediat: acesta a calificat drept idioată ideea că Rusia ar vrea să invadeze Ucraina și a susținut, în cadrul unei conferințe la New Delhi, în cadrul unui schimb de opinii organizat de un think tank, că "Ucraina nu va reuși niciodată să recupereze Crimeea" și că trebuie să i se acorde președintelui rus Vladimir Putin "respectul pe care îl merită".

Ca și cum acest lucru nu ar fi fost de ajuns, Schoenbach s-a descris ca fiind un "radical creștin" și a subliniat rădăcinile religioase comune ale Germaniei și Rusiei, cu care ar trebui să coopereze pentru a lupta împotriva Beijingului. O înregistrare video care surprinde declarațiile delicate a ajuns pe Twitter și a început să facă înconjurul lumii, provocând un scandal în țară. Astfel, după proteste puternice la Kiev și o discuție între Schönbach însuși și inspectorul general al Bundeswehr, cel mai înalt organism militar care coordonează forțele armate și serviciile de informații, demisia a fost oficializată pentru "a evita orice alte daune".

Inconsecvențele din ultimele zile

Din exterior, afacerea Schönbach ar putea fi atribuită uneia dintre multele gafe cu care s-au obișnuit personalitățile publice în epoca satului global: ea trădează însă un sentiment larg răspândit în eșaloanele superioare ale Germaniei, inclusiv în forțele armate, precum și în aparatul guvernamental, constrâns între rațiuni de stat și oportunism. Cu doar câteva zile în urmă, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că gazoductul ruso-german Nord Stream 2 nu ar fi încă "pe deplin conform" cu reglementările UE, avertizând Moscova că Berlinul va lua "măsuri adecvate" în cazul unei escaladări în Ucraina. Baerbock a îndemnat Federația Rusă să înceteze atitudinea provocatoare față de Ucraina, afirmând că țara, împreună cu partenerii săi europeni, este "pregătită să ia măsuri comune adecvate" ca răspuns la o escaladare.

Și apoi, din nou, aproape în mod schizofrenic, refuzul Germaniei de a se alătura altor membri NATO în furnizarea de arme către Ucraina. Problema a ieșit în evidență la sfârșitul săptămânii trecute, în urma unor rapoarte potrivit cărora Berlinul a mers până la a împiedica Estonia să furnizeze Kievului vechi obuziere germane pentru a se apăra împotriva trupelor rusești masate în apropierea graniței ucrainene.

"Poziția Germaniei cu privire la livrările de arme nu corespunde nivelului relațiilor noastre și situației actuale de securitate", a declarat pe Twitter ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba. Luni, în fața reporterilor din Berlin, cancelarul german Olaf Scholz a negat că s-a luat o decizie privind obuzierele și a insistat că țara sa este alături de aliații săi din NATO și UE pentru a se opune oricărei incursiuni rusești în Ucraina. "Dacă această situație se va produce, vom acționa împreună", a declarat el reporterilor. "Ar fi un preț mare. Cu toate acestea, în timp ce Germania va continua să ofere ajutor Ucrainei, va exista o excepție: nu vom furniza arme letale."

Social-democrații, Verzii și fantomele trecutului

Dincolo de interesele pragmatice legate de gaz și altele asemenea, se pare că, atunci când se confruntă cu o escaladare militară, Germania se confruntă încă cu propriile fantome: "moștenirea militarizării Germaniei în Europa în timpul celor două războaie mondiale i-a determinat pe mulți lideri germani să considere orice răspuns militar ca fiind ultima soluție", explică Rachel Ellehuus, director adjunct al programului Europa, Rusia și Eurasia al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale. În timp ce Germania a subliniat în trecut poziția sa restrictivă față de exporturile de arme către zonele de conflict, analiștii spun că regula nu a fost aplicată în mod consecvent: au existat întotdeauna cazuri limită, cum ar fi războiul din Kosovo sau sprijinul acordat kurzilor împotriva ISIS în Siria.

Deocamdată, țara pare să fie prinsă între social-democrații lui Scholz, înrădăcinați în moștenirea lui Willy Brandt, și Verzii, înrădăcinați într-o tradiție de pacifism antirusesc: ministrul Baerbock adoptă totuși un ton din ce în ce mai pragmatic. În timpul întâlnirii sale din SUA cu Anthony Blinken, ea a spus în mod repetat că Germania favorizează dialogul și se consideră un instrument al Occidentului în relațiile cu Moscova: este mult mai mult Merkel decât Verzii de Fier.

Petrecerea lui Scholz

Între timp, mass-media mainstream din Germania promovează agresiv de câteva zile contrastul cu Rusia. În timp ce Scholz și Baerbock au exclus până acum în mod oficial livrarea de arme germane către Ucraina, alți reprezentanți ai partidelor guvernamentale solicită această livrare. "Livrarea de arme defensive ar putea fi o modalitate de a sprijini Ucraina", a declarat Marie-Agnes Strack-Zimmermann (Liber-Democrați, FDP), președinta comisiei parlamentare pentru apărare, într-un interviu acordat t-online.de. Într-un interviu acordat publicației Tagesspiegel, fostul ministru de externe Sigmar Gabriel (SPD) a adoptat un ton similar și a cerut un răspuns mai agresiv din partea guvernului federal și a Uniunii Europene împotriva Rusiei. Pe de altă parte, partidul dlui Scholz, principalul partener de coaliție, are o aripă stângă puternică care susține apropierea de Moscova, iar liderul său parlamentar, Rolf Mützenich (foto jos), a făcut apel la o nouă "ordine de pace europeană care să includă Rusia". Chiar și liderii moderați ai SPD sunt reticenți în a urmări o politică dură împotriva Rusiei, făcând apel la destindere și dialog.

Cu toate acestea, nici măcar apelurile la o mediere strictă nu reușesc să calmeze furia ucrainenilor. Kievul consideră că remarcile amiralului Schönbach reflectă gândirea unei mari părți a establishment-ului german și cere acum Berlinului să își schimbe rapid poziția față de conflict.

Francesca Salvatore