SUA credeau că o "armă nucleară economică" ar pune capăt războiului rusesc din Ucraina!

În zilele de după invazia Ucrainei, Casa Albă a apreciat că președintele Vladimir Putin ar pune capăt atacului dacă SUA ar îngheța peste 300 de miliarde de dolari deținuți de banca centrală rusă. Cu toate acestea, războiul economic condus de Washington împotriva Moscovei nu a reușit să aibă un impact major asupra economiei rusești.

Potrivit Bloomberg, în reacția imediată la invadarea Ucrainei de către forțele rusești la 24 februarie 2022, Casa Albă a început să dezvolte "echivalentul economic al unei arme nucleare" pentru a o folosi împotriva Moscovei. Consilierul pe probleme de securitate națională Jake Sullivan a condus echipa care a conceput sancțiunile asupra economiei Moscovei și a înghețat active în valoare de 300 de miliarde de dolari ale băncii centrale rusești.

Administrația Joe Biden credea că războiul economic a provocat un "șoc și uimire" asupra economiei rusești. Bloomberg a relatat că unii oficiali americani s-au temut că acțiunile ar putea provoca daune prea mari Rusiei.

Până în prezent, războiul economic occidental împotriva Rusiei nu a reușit să aibă impactul scontat asupra economiei Moscovei. În ciuda previziunilor privind o contracție de două cifre a PIB-ului în 2022, economia rusă s-a menținut, rubla fiind una dintre monedele cu cele mai bune performanțe în raport cu dolarul.

Nicholas Mulder, un profesor de la Cornell specializat în sancțiuni, spune că Washingtonul și-a schimbat strategia. "Au renunțat la așteptările că acest lucru va schimba procesul decizional rusesc". El a continuat: "În schimb, îl văd ca pe un război economic de uzură".

Cetățenii din națiunile occidentale au resimțit impactul războiului economic. Prețurile energiei au crescut vertiginos în Europa. Între timp, americanii s-au luptat cu o inflație ridicată de zeci de ani.

În ultimii ani, sancțiunile au devenit un instrument favorit pentru factorii de decizie politică de la Washington. După cum explică analistul de politică externă Richard Hanania, "sancțiunile sunt folosite mai ales pentru că dau impresia că guvernul american face ceva între război și nimic".

SUA a menținut sancțiuni extinse împotriva Coreei de Nord, Cubei, Venezuelei și Siriei timp de decenii. Embargourile nu au reușit să schimbe guvernele acestor țări, dar organizațiile internaționale subliniază că sancțiunile au făcut ca cetățenii din aceste țări să sufere.

Alena Douhan, raportorul special al ONU privind măsurile coercitive, a declarat: "Ajutorul social sau umanitar "de foarte multe ori nu poate fi furnizat din cauza sancțiunilor, în ciuda scutirilor existente"."

Ea a susținut că o țară vizată de sancțiuni unilaterale poate "să alunece înapoi pe scara dezvoltării". Douhan a avertizat că "sancțiunile pot fi o amenințare majoră care împiedică țările vizate să atingă Obiectivele universale de dezvoltare durabilă, care sunt menite să îmbunătățească viața tuturor."

Expertul în războiul economic al SUA, Daniel Larison, susține că Washingtonul are o problemă de credibilitate cu sancțiunile sale. "Guvernul nostru are o problemă reală de credibilitate, în sensul că promisiunile noastre de a ridica sancțiunile și de a face alte concesii nu sunt credibile." El a continuat: "Acest lucru complică foarte mult capacitatea negociatorilor noștri de a ajunge la înțelegeri cu alte guverne pentru a rezolva disputele nerezolvate."

Cu toate acestea, administrația Biden se pregătește să lanseze o altă traistă de sancțiuni împotriva Moscovei în zilele următoare. Noile sancțiuni vor viza băncile rusești, sectorul financiar și industria de apărare. Uniunea Europeană plănuiește, de asemenea, o nouă rundă de sancțiuni și ia în considerare utilizarea celor 300 de miliarde de dolari în active rusești înghețate pentru a finanța reconstrucția Ucrainei.

Pe măsură ce SUA au sancționat un număr tot mai mare de țări - Iran, Venezuela, Nicaragua, Siria, Yemen, Coreea de Nord, Zimbabwe, China și Rusia - instituții precum Organizația de Cooperare de la Shanghai au crescut pentru a facilita comerțul între țările aflate pe lista neagră. "Relația dintre țările care sunt sancționate de SUA, cum ar fi Iranul, Rusia sau alte țări, poate depăși multe probleme și aspecte și le poate face mai puternice", a declarat președintele iranian Ebrahim Raisi. "Americanii cred că, indiferent de țara căreia îi impun sancțiuni, aceasta va fi oprită. Percepția lor este una greșită".