Un nou Consiliu NATO-Rusia? Planul lui Jared Kushner care stârnește îngrijorare în capitalele europene

Ginerele președintelui american Donald Trump leagă eforturile de obținere a unui armistițiu în Ucraina de inițierea unor negocieri multilaterale între Rusia și statele europene privind viitoarea arhitectură de securitate a continentului. Propunerea este privită cu rezerve în capitalele europene, care insistă că orice discuție de acest fel trebuie să aibă loc după încetarea luptelor.

Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, promovează un format de negocieri privind securitatea europeană inspirat de fostul Consiliu NATO-Rusia, în paralel cu eforturile diplomatice pentru încheierea unui armistițiu în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Jurnalistul David Ignatius, de la Washington Post, scrie că Jared Kushner susține organizarea unor discuții multilaterale mai ample între Moscova și statele europene, consacrate securității continentului după încheierea războiului.

Consiliul NATO-Rusia a fost înființat în 2002, cu scopul de a dezvolta cooperarea politico-militară și dialogul dintre Moscova și statele membre ale Alianței Nord-Atlantice. Activitatea sa a fost suspendată în 2014, după intervenția militară rusă în Ucraina și anexarea ilegală a Crimeei.

Kushner speră că, dacă negocierile dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia, programate săptămâna viitoare la Abu Dhabi, vor înregistra progrese, țările europene se vor alătura unui format mai larg de discuții multilaterale.

Printre obiectivele generale ale inițiativei se numără consultări permanente în domeniul securității, menținerea unor canale de comunicare funcționale în situații de criză, sporirea transparenței militare, adoptarea unor măsuri reciproce pentru reducerea riscului de escaladare și crearea unui cadru durabil pentru securitatea și stabilitatea Europei pe termen lung.

Europa cere mai întâi încetarea războiului

Oficialii europeni au transmis că sunt dispuși să discute cu Rusia, dar consideră că o nouă arhitectură de securitate pentru continent poate fi negociată numai după obținerea unui armistițiu în Ucraina.

„Ambele direcții sunt în desfășurare", a declarat pentru David Ignatius un oficial dintr-o țară aliată apropiată a Statelor Unite.

Acesta a avertizat însă că un acord de pace privind Ucraina trebuie încheiat înaintea oricărei înțelegeri referitoare la arhitectura de securitate europeană.

Un înalt oficial dintr-o altă țară europeană a descris inițiativa drept riscantă, dar a spus că participarea la discuții este preferabilă absenței de la masa negocierilor.

„Această abordare implică riscuri considerabile pentru noi, dar este mai bine să participăm decât să stăm deoparte. Poziția noastră rămâne aceea că aceste chestiuni pot fi discutate numai după încheierea războiului. Negocierile nu vor fi ușoare", a declarat oficialul.

Potrivit acestuia, deși principalii lideri europeni susțin inițiativa lui Kushner, există un consens general că orice negocieri între Europa și Rusia trebuie să înceapă numai după încetarea focului în Ucraina.

Diferența esențială dintre abordarea americană și cea europeană

Diferența esențială dintre abordarea americană și cea europeană privește, astfel, ordinea etapelor. Kushner urmărește desfășurarea simultană a celor două procese diplomatice, în timp ce europenii, care susțin Ucraina, insistă că prioritatea trebuie să fie obținerea unui armistițiu.

Președintele rus Vladimir Putin ar fi manifestat interes pentru ideea unui plan de securitate la nivel european în cadrul unei întâlniri din 21 octombrie, la Sankt Petersburg, cu Steve Witkoff, emisarul special al Casei Albe și partenerul lui Kushner în misiunea diplomatică americană.

Joi, 5 noiembrie, Donald Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu Kirill Dmitriev, emisarul președintelui rus. În același timp, liderul american nu s-a întâlnit cu delegația ucraineană, care se afla și ea la Washington.

Ulterior, Trump a anunțat perspectiva unui „mare acord", care ar urma să includă atât Ucraina, cât și „întreaga Europă".

David Ignatius consideră însă că un asemenea proiect este prematur, având în vedere discuțiile sale recente cu oficiali europeni.

Rezultatul alegerilor din SUA ar putea schimba raportul de forțe

În relațiile cu Rusia și Ucraina, Donald Trump trebuie să țină cont și de noua realitate politică de după alegerile intermediare din Statele Unite.

Capacitatea președintelui american de a obține un acord de pace favorabil Moscovei ar putea fi limitată de schimbarea raportului de forțe din Congres, în timp ce perspectivele unei intensificări a sprijinului american pentru Ucraina ar putea crește.

Începând din ianuarie, democrații urmează să controleze noul Congres și ar putea beneficia de o majoritate bipartizană importantă în favoarea Ucrainei.

Democrații ar putea dispune de suficiente voturi pentru adoptarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și pentru aprobarea unui nou pachet de asistență destinat Kievului.

Financial Times a relatat că democrații pregătesc deja un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 15 miliarde de dolari.

Dacă ar beneficia și de sprijinul unor republicani, pe care Trump nu i-ar mai putea influența la fel de ușor, susținătorii Ucrainei din Congres ar putea chiar să întrunească majoritatea necesară pentru a depăși un eventual veto prezidențial.

Printre măsurile care ar putea fi luate de Congres se numără introducerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, după ce Trump a refuzat să adopte asemenea măsuri luna trecută, oprirea importurilor de motorină rusească și aprobarea unor livrări de armament pentru Ucraina, inclusiv pentru operațiuni ofensive și defensive.

Democrații și republicanii ar putea, de asemenea, să consolideze poziția Kievului la masa negocierilor prin întărirea apărării orașelor ucrainene în timpul iernii.

Una dintre opțiunile menționate în analiză ar fi determinarea lui Elon Musk să extindă accesul Ucrainei la serviciul de comunicații prin satelit Starlink. O astfel de măsură ar putea îmbunătăți capacitatea forțelor ucrainene de a lovi instalațiile rusești de lansare a rachetelor balistice.

În schimbul unor capacități suplimentare de protejare a populației civile, Ucraina ar putea accepta să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești de petrol, așa cum solicită Donald Trump.

Propunerea americană ar putea încuraja Moscova să escaladeze războiul

CNN apreciază că noua propunere a administrației Trump privind Ucraina ar putea avea efectul de a-l încuraja pe Vladimir Putin să intensifice războiul.

Discuțiile despre un „mare acord", purtate de Trump și Kushner, s-ar putea să nu se concretizeze, însă ele ar putea deschide o fereastră temporară de oportunitate pentru Kremlin, determinând conducerea rusă să își asume riscuri și mai mari.

Propunerea administrației Trump privind crearea unui nou sistem de securitate europeană, care să includă Rusia, a fost primită cu scepticism în mai multe capitale europene.

Oficialii europeni se tem că inițiativa ar putea consolida încrederea lui Putin și ar putea încuraja Moscova să adopte o poziție și mai fermă în conflictul cu Ucraina.