Aderarea României şi Bulgariei la Schengen absentă de pe agenda Consiliului JAI de la Stockholm în ciuda promisiunilor

În zilele de 26-27 ianuarie 2023, are loc, la Stockholm, o reuniune informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene (JAI), sub egida preşedinţiei suedeze a Uniunii, însă pe ordinea de zi nu se află intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.

Este prima şedinţă a miniştrilor de justiţie şi interne din Uniunea Europeană, după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România şi Bulgaria au primit un vot negativ în privinţa aderării la zona de liberă circulaţie Schengen.

Toate eforturile făcute de liderul de la Sofia pentru a-l convinge pe cancelarul Austriei să nu ne mai blocheze intrarea în zona de liberă circulaţie au fost complet inutile. Preşedintele bulgar nu doar că nu a reuşit să-l convingă, dar s-a ales şi cu o lungă listă de teme pentru acasă.

Prima zi a discuţiilor va fi dedicată afacerilor interne, în timp ce a doua zi se va concentra pe subiectele legate de justiţie. Pe ordinea de zi a şedinţei figurează, conform site-ului preşedinţiei suedeze, teme precum migraţia şi azilul, lupta împotriva crimei organizate în era digitală (26 ianuarie), cooperarea judiciară şi lupta împotriva crimei organizate, urmărirea penală a crimelor internaţionale în Ucraina (27 ianuarie), scrie Agerpres.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice.