Alegerile pentru Primăria Capitalei riscă să fie invalidate pe modelul prezidențialelor din 2024. Când va fi anunțată decizia Justiției

Alegerile locale parțiale programate pentru 7 decembrie riscă să fie organizate în condiții de ilegalitate, după ce dosarul privind anularea Hotărârilor de Guvern nr. 890/2025, nr. 891/2025 și nr. 933/2025 a rămas blocat. Avocatul Cătălin Dima, fondator al Mișcării Civice „Ba da, putem!", a sesizat instanța încă din 30 octombrie, contestând legalitatea actelor normative adoptate de Guvern pentru organizarea scrutinului.

Dosarul riscă să ajungă la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) după data alegerilor. Dacă judecătorii vor constata că HG-urile au fost emise ilegal, scrutinul ar putea fi invalidat, repetându-se astfel un scenariu similar celui de la alegerile prezidențiale din 2024.

„Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie pentru toți, inclusiv pentru Guvern! Hotărârile de guvern nr. 890 și 891/23.10.2025 au fost emise cu încălcarea flagrantă a legii, respectiv cel puțin a obligației legale de transparență în legiferare, nefiind puse în transparență decizională nici măcar 5 minute!", a transmis Cătălin Dima printr-un comunicat al Mișcării Civice „Ba da, putem!".

Mandatul Primarului General, Nicușor Dan, a încetat de drept pe 26 mai 2025, iar legislația obliga Guvernul să stabilească data alegerilor parțiale în termen de 90 de zile. Guvernul a decis însă abia pe 23 octombrie ca scrutinul să aibă loc pe 7 decembrie, depășind termenul legal cu peste două luni. Cătălin Dima a reclamat încălcarea procedurii de transparență decizională, prevedere legală conform căreia proiectele de hotărâri trebuie să fie puse în consultare publică, chiar și pentru o perioadă scurtă.

Termenele din calendarul electoral sunt considerate nerealiste, mai ales pentru candidații independenți. Între data intrării în vigoare a actelor normative (2 noiembrie) și termenul-limită pentru depunerea candidaturilor (17 noiembrie) sunt mai puțin de două săptămâni, interval insuficient pentru toate procedurile legale: numirea mandatarului financiar, strângerea semnăturilor, verificarea dosarelor de candidatură și tipărirea formularelor oficiale. Avocatul a invocat și art. 3 din Protocolul 1 al CEDO, subliniind că alegerile libere presupun competiție reală, nu doar formalitatea votului.

Hotărârile de Guvern nr. 890/2025 și nr. 891/2025, care stabilesc organizarea și calendarul alegerilor, nu au fost semnate de niciun reprezentant al ministerelor conduse de PSD, ci doar de prim-ministrul Ilie Bolojan, viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și președintele Autorității Electorale Permanente, Zsombor Vajda. Doar HG 933/2025, actul normativ tehnic, a fost contrasemnat de viceprim-ministrul Marian Neacșu și secretarul general al Guvernului, Ștefan-Radu Oprea.

Surse guvernamentale citate declară că „PSD nu și-a asumat inițial cele două HG-uri, lăsând să se încalce legea transparenței decizionale și termenul de 90 de zile, posibil în scopuri politice. Este foarte probabil să existe o înțelegere între PSD și AUR pentru a influența rezultatul alegerilor".