CCR explică de ce a respins sesizarea împotriva ordonanței SAFE: pachetul Guvernului Bolojan, validat ca măsură pentru evitarea pierderii fondurilor UE

Curtea Constituțională explică, în comunicatul transmis joi, de ce a respins sesizarea depusă împotriva legii de aprobare a OUG 21/2026, actul normativ prin care Guvernul Bolojan a modificat cadrul de implementare a instrumentului european SAFE, dar a introdus și prevederi legate de PNRR, administrație locală, Codul administrativ și achiziții publice.

Judecătorii constituționali au decis, cu majoritate de voturi, că Legea privind aprobarea OUG 21/2026, precum și ordonanța în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate de cei 53 de deputați care au atacat actul normativ la CCR. Sesizarea a fost depusă de parlamentari AUR, SOS România, PACE și deputați neafiliați, potrivit relatărilor apărute în presa centrală.

CCR: Guvernul a justificat urgența ordonanței

Potrivit Curții, Guvernul a indicat în preambulul OUG 21/2026 situațiile extraordinare care justificau adoptarea unei ordonanțe de urgență și a motivat de ce reglementarea nu putea fi amânată. CCR arată că urgența a fost legată de obiectivele asumate pentru anul 2026 privind accesarea și folosirea fondurilor europene din PNRR și din instrumentul SAFE.

Mai exact, Curtea a reținut că ordonanța urmărea „maximizarea absorbției" fondurilor europene, sincronizarea calendarului național cu termenele stabilite la nivel european și evitarea unor blocaje administrative la nivel local, care ar fi putut afecta atât componentele finale ale PNRR, cât și implementarea proiectelor finanțate prin SAFE.

Instrumentul SAFE - „Acțiunea pentru securitatea Europei" este mecanismul european creat pentru susținerea investițiilor în apărare și consolidarea industriei europene de apărare. Nota de fundamentare a Guvernului arăta că scopul principal al acestui instrument este stimularea producției europene de armament și asigurarea disponibilității echipamentelor de apărare.

De ce a fost atacată ordonanța

Parlamentarii care au sesizat CCR au criticat faptul că Guvernul ar fi folosit cadrul SAFE pentru a introduce un pachet mult mai larg de modificări legislative, inclusiv prevederi care nu țin strict de apărare. Printre domeniile vizate se aflau modificări legate de PNRR, administrația publică locală, statutul aleșilor locali, funcția publică, Codul administrativ și derogări în materia achizițiilor publice pentru anul 2026.

Critica centrală a fost că ordonanța ar fi depășit obiectul instrumentului european SAFE și ar fi amestecat domenii diferite într-un singur act normativ, afectând coerența legislativă, rolul Parlamentului și regulile constituționale privind adoptarea ordonanțelor de urgență. Presa a relatat că sesizarea a fost depusă la 27 mai de 53 de deputați din mai multe grupuri parlamentare și neafiliați.

CCR: toate prevederile urmăresc același obiectiv

Curtea respinge însă această interpretare și afirmă că prevederile ordonanței se înscriu într-un obiectiv comun: evitarea pierderii fondurilor europene și prevenirea blocajelor instituționale într-un interval limitat de timp.

CCR arată că, potrivit jurisprudenței sale, un act normativ poate include și reglementări din materii conexe, dacă acestea sunt indispensabile scopului urmărit. În cazul OUG 21/2026, Curtea consideră că toate dispozițiile se subsumează unui singur obiectiv legitim: „prevenirea pierderii fondurilor europene și a blocajelor instituționale administrative".

Judecătorii au explicat și legătura dintre administrația locală, PNRR și SAFE. Unitățile administrativ-teritoriale sunt considerate actori importanți în implementarea PNRR, în special în proiectele de infrastructură, educație, renovare și servicii publice, dar și în proiectele SAFE care pot presupune infrastructură rutieră de interes național, exproprieri, avize, urbanism sau utilități.

Atribuțiile date instituțiilor nu afectează regimul acestora

Un alt argument respins de CCR viza atribuirea unor competențe extinse unor instituții fundamentale ale statului în procesul de coordonare, negociere, modificare și implementare a Planului SAFE.

Curtea a stabilit că aceste competențe nu pot fi considerate o „afectare" negativă a regimului instituțiilor respective, în sensul interdicțiilor constituționale privind ordonanțele de urgență.

CCR: Parlamentul nu este scos din joc

Sesizarea a invocat și diminuarea rolului Parlamentului. CCR a respins și această critică, arătând că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite ale celor două Camere are rolul de a accelera procedura specifică proiectelor propuse în cadrul SAFE, nu de a reduce atribuțiile constituționale ale Legislativului.

Curtea a mai reținut că adoptarea unor măsuri de punere în aplicare a unui regulament al Uniunii Europene este în acord cu art. 148 din Constituție, referitor la integrarea României în UE.

O decizie cu miză politică pentru Guvernul Bolojan

Decizia CCR este importantă și politic, pentru că ordonanțele privind SAFE au generat tensiuni majore între partide. În paralel cu sesizarea celor 53 de deputați, tema SAFE a fost folosită și în conflictul politic dintre PSD și PNL, după ce Sorin Grindeanu a sesizat Curtea pe tema unui posibil conflict juridic între Parlament și Guvern legat de o altă ordonanță privind programul SAFE, OUG 38/2026.

Prin decizia de joi, CCR validează însă primul pachet normativ contestat și acceptă argumentul Guvernului că modificările nu sunt un amestec arbitrar de prevederi, ci fac parte dintr-un lanț administrativ și financiar necesar pentru folosirea fondurilor europene. Decizia este definitivă și general obligatorie. Motivarea integrală va fi publicată ulterior în Monitorul Oficial.