Cetățenii statelor UE pot candida la alegerile din România. Candidati din Ungaria si Austria pot lua cu asalt primariile din Transilvania

Cetățenii din cele 26 de state membre ale Uniunii Europene vor putea candida la alegerile din România, pentru orice fel de funcție. Senatul a adoptat o hotărâre prin care își exprimă acordul față de o propunere de Directivă europeană, care ar sprijini, astfel, o participare largă și favorabilă incluziunii cetățenilor mobili ai UE. Totodată, viitorii membri ai Parlamentului European pot candida în orice țară din UE.

Uniunea Europeană a mai făcut un pas important către globalizare. Astfel, orașele și regiunile din țările UE vor putea fi avea la conducere cetățeni de pe întreg teritoriul UE, fără ca aceștia să dețină cetățenia țării în care candidează. România pare a fi cea mai vulnerabilă la acest capitol, dat fiind multitudinea de personaje de altă etnie decât cea română aflate în funcții cheie ale țării sau care s-au perindat prin aceste funcții, scrie National.

Mai mult, finanțarea puternică a campaniilor electorale ar putea face ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, românii să fie o raritate prin aceste funcții. Senatul României a adoptat, la începutul acestei luni, o Hotărâre referitoare la propunerea de Directivă a Consiliului de stabilire a dispozițiilor detaliate de exercitare a dreptului de a vota și de a candida la alegerile locale de către cetățenii Uniunii care își au reședința într-un stat membru a cărui cetățenie nu o dețin.

Astfel, Senatul a constatat că propunerea de Directivă a Consiliului de stabilire a dispozițiilor detaliate de exercitare a dreptului de a vota și de a candida la alegerile locale de către cetățenii Uniunii care își au reședința într-un stat membru a cărui cetățenie nu o dețin respectă principiile subsidiarității și proporționalității.

Potrivit Hotărârii Senatului, măsura ar facilita dreptul cetățenilor mobili ai UE de a alege și de a fi aleși la alegerile locale în statul membru de reședință și ar face parte din drepturile aferente statutului de cetățean al Uniunii, consacrate în partea a doua din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Totodată, prin această decizie, s-ar sprijini o participare largă și favorabilă incluziunii cetățenilor mobili ai UE la alegerile locale în statul membru de reședință, astfel că Senatul României, conform avizului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, a considerat oportună consolidarea mandatului experților naționali din grupurile de lucru la nivelul instituțiilor Uniunii Europene. Propunerea de directivă presupune, în egală măsură, și participarea românilor din străinătate la alegerile din țările în care muncesc, însă este puțin probabil ca aceștia să aibă vreo șansă de a fi votați.

O altă propunere de Directivă validată de Senatul României a fost și cea care stabilește dreptul de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European de către cetățenii Uniunii care își au reședința într-un stat membru și care nu sunt resortisanți ai acestuia. Și în acest caz, Senatul României constată că propunerea de Directivă a Consiliului respectă principiile subsidiarității și proporționalității, subliniind importanța consolidării libertății de circulație a cetățenilor UE și folosirea unei limbi vorbite la scară largă de acești „cetățeni mobili" rezidenți.

De asemenea, Senatul a apreciat fundamentarea dreptului de a alege și de a fi ales în Parlamentul European și a dreptului la buna administrare. Având în vedere că un europarlamentar ar trebui, teoretic, să reprezinte interesele propriei lui țări, universalizarea acestei funcții nu pare să aducă niciun beneficiu. Probabil însă că această măsură este o pregătire pentru un viitor parlament european unic, ai cărui membri vor fi votați de toate cele 27 de state ale UE.