Consiliul Concurenței, anchetă la cererea premierului. Ciolacu: Acele scumpiri nu au niciun fundament economic

Premierul Marcel Ciolacu cere Consiliului Concurenței să înceapă o anchetă în care să verifice dacă creșterea cu peste 25% a prețurilor la detergenți au vreo justificare economică. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, spune că deja se fac verificări.

În ultima perioadă, românii se confruntă cu o creștere semnificativă a prețurilor la detergenti de 25%. Această majorare creează presiuni suplimentare asupra românilor, în contextul în care adaosul comercial la produsele de bază este plafonat.

Premierul Marcel Ciolacu a cerut Consiliului Concurenței să înceapă o anchetă în care să verifice dacă scumpirile au sau nu un fundament economic.

„Urmează să vină şi Ministerul Economiei şi Ministerul Agriculturii cu o modificare legislativă. Am vorbit asta şi cu domnul preşedinte de la Consiliul Concurenţei, să vedem demersurile cu acele scumpiri, din punctul meu de vedere, care nu au niciun fundament economic, la detergenţi, de aproape 26%. Dacă nu ar fi fost aceste scumpiri, am fi vorbit de o scădere şi mai mare a inflaţiei", a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Factorii care ar putea contribui la această creștere bruscă a prețurilor includ creșterea costurilor materiilor prime, inflația și schimbările în lanțul de aprovizionare. În timp ce producătorii și comercianții își justifică ajustările de prețuri invocând aceste motive, consumatorii resimt efectele în propriile buzunare.

"Un alt tip de intervenție la fel de necesară este a Consiliului Concurenței și va exista un control asupra pieței detergenților unde există creșteri de prețuri total nejustificate. Vrem să întregim astfel cadrul măsurilor de stopare a scumpirilor demarat prin mecanismele de plafonare a prețurilor", a declarat Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de Guvern.

În acest sens, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, spune că instituția monitorizează prețurile atât la produsele alimentare, cât și la cele nealimentare.

„La ora actuală, procesăm datele primite de la comercianţi pentru a verifica dacă aceste creşteri de preţuri sunt justificate. Noi monitorizăm constant preţurile produselor de bază, atât alimentare cât şi nealimentare. Aşa cum am mai spus, am observat aşa numitul „waterbed effect", adică o reducere a preţurilor produselor cu adaos comercial plafonat şi o majorare a preţurilor celorlalte produse. Ca urmare, verificăm dacă unii comercianţi nu cumva au profitat de această conjunctură şi au crescut preţurile nelegitim", a explicat Bogdan Chiriţoiu, conform Agerpres.

Produsele cu adaos comercial plafonat, mai ieftine și cu 30%

La 1 august 2023, Guvernul a introdus un mecanism prin care a plafonat temporar adaosul comercial la 14 grupe de produse alimentare. Ulterior, acest mecanism a fost prelungit ca durată până la finalul acestui an și extins la alte tipuri de alimente.

Limitarea adaosului comercial a dus la unele fluctuații sezoniere ale prețurilor la alimente, dată fiind plafonarea marjei adăugată de comercianți la prețurile stabilite de producători în condiții concurențiale. Insă această măsură a redus speculațiile de pe piață și a contribuit la stabilizarea prețurilor la produsele alimentare și a avut un impact pozitiv asupra temperării inflației generale.

"Facem deja un pas important și în problema reducerii gramajului, dar a păstrării prețului, acest tip de scumpire mascată, de înșelare a clienților. Președintele ANPC a pus în transparență decizională ordinul care impune procesatorilor să semnaleze clar orice micșorare a gramajului produselor, cu toate detaliile necesare. Protejăm mai ales puterea de cumpărare a celor cu venituri mici și medii, cei mai afectați de aceste practici înșelătoare", a mai spus premierul Marcel Ciolacu.

Rata anuală a inflației s-a redus la 5,9% în aprilie comparativ cu anul precedent, față de 6,6% în martie, anunță Institutul Național de Statistică (INS). Prețurile la produsele alimentare se ieftinesc sau au stagnat în termeni lunari, însă, în continuare există o creștere de prețuri în privința produselor nealimentare, cum ar fi detergenții sau articolele de igienă.

Tocmai de aceea există suspiciuni din partea Guvernului că comercianții ar fi majorat artificial prețurile la unele produse pentru a compensa posibile câștiguri rezultate din prețul la raft fără plafonare.