Cum a ajuns aparatul bugetar sufocat de membri de partid: „Și-au făcut un obicei din a căpușa instituțiile"
Postat la: 29.10.2024 - 08:41
Rezultatele alegerilor prezidențiale și mai ales, parlamentare, vor fi influențate, într-o bună măsură, de nucleul dur al partidelor. Un număr semnificativ al membrilor de partid sunt angajați în diverse instituții publice. Implicit, acești alegători vor pune ștampila pentru protejarea propriului loc de muncă, avertizează analiștii politici.
În jur de 1,3 milioane de români lucrează la stat, aproximativ un sfert din totalul personalului activ profesional, din țara noastră. În ultimii ani, organigrama a tot crescut. Potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanțe (MF) în acest an, 64% dintre angajații la stat se regăsesc în administrația publică centrală. România rămâne țara din Uniunea Europeană cu cei mai mulți bugetari, raportați la întreaga populație.
La alegerile europarlamentare și locale din primăvara acestui an, prezența la urne a fost de aproximativ 50%. Dintre cei care au participat la scrutinul electoral, o bună parte sunt angajați în administrația publică, respectiv membri de partid.
„În an electoral, e o misiune imposibilă să vorbești despre schema de personal din sectorul public, din moment ce ai două milioane de oameni, poate chiar mai mult, de care depinzi într-un fel sau altul. Sunt în jur de 1,3 milioane de bugetari, dar trebuie să punem și familiile acestora, astfel încât peste două milioane de oameni depind de sistemul public, iar politicienii sunt conștienți de faptul că votul acestora contează", a declarat analistul economic Adrian Negrescu, pentru Ziare.com.
„Un partid vrea să ajungă la putere nu pentru a face o politică de dezvoltare, ci pentru a pune mâna pe bugetul de stat"
Practic, partidele se bazează pe tradiționalul vot clientelar, fenomen explicat de către Radu Enache, specialist în comunicare politică.
„Un partid vrea să ajungă la putere nu pentru a face o politică de dezvoltare, ci pentru a pune mâna pe bugetul de stat, adică pentru a reuși să-și plătească oamenii care-i sunt fideli. Astfel, se ajunge la votul clientelar, adică la un cerc vicios. ‘Oamenii care mă susțin pe mine, partid, sunt puși în funcții de stat'. Ei știu că ‘eu, partid, dacă nu câștig alegerile', vine un alt partid la putere și-și pune propriii oameni. Și atunci, ‘ei mă votează pe mine, eu trebuie să le satisfac cererile salariale' deci se ajunge la clientela politică. ‘Cei care mă votează sunt cei pe care i-am pus în anumite funcții. Ei trebuie să facă muncă de teren, pentru ca partidul meu să fie votat'", a declarat Enache.
Votul clientelar, generat de apartenența la un partid politic, a luat naștere pe fondul problemelor cu care se confruntă economia românească. Din lipsa unor jucători economici instituționali puternici, cu capital autohton, statul a preluat acest rol, avertizează Enache.
„Cea mai mare parte a cetățenilor români fie lucrează în domeniul privat, la multinaționale, fie în domeniul privat la întreprinderi mici și mijlocii - pentru că nu avem întreprinderi mari, fie sunt angajați la stat. Statul este cel mai mare angajator din România, cu capital românesc. Partidele noastre mari, încă din anii ‘90, și-au făcut un obicei din a căpușa instituțiile statului cu oameni ai lor, oameni de partid. Pentru că nu există o economie națională viabilă - mari companii cu capital preponderent românesc, o structură solidă de IMM-uri care să facă bani, care să aibă pârghia de a influența deciziile, singura pârghie economică, reală pe care o are statul român este bugetul de stat. Și atunci, bătălia pentru putere, pentru a forma guvernul, nu se referă la aplicarea unui program, a unei viziuni - nu există o politică de partid orientată către un țel național specific. Noi nu avem astfel de agenți economici. Cei cu capital străin repatriază profitul, deci ele nu contribuie esențial la bugetul de stat, care trebuie să se susțină prin împrumuturi - trebuie să asiguri bani pentru salariile bugetarilor, educație, sănătate, poliție, justiție, armată, serviciile secrete, transporturi etc. Toți acești bani vin din împrumuturi", a mai transmis analistul politic.
În acest context, România se confruntă cu o „patologie a democrației", avertizează Radu Enache, care a prezentat un scurt istoric al clientelismului: „La noi în țară, în acest moment, vorbim despre o patologie a democrației. În opinia mea, în general, democrația reprezentativă, în toată lumea, în Occident în speță, dar mai ales în țările periferice, cum este România, se află într-o criză de structură, existențială. În mod normal, într-o asemenea democrație, oamenii, indivizii, cei care votează sunt independenți economic și cunoscători ai regulilor jocului. Asta se putea întâmpla în urmă cu 100-200 de ani, prin America, Marea Britanie, eventual prin alte țări europene, unde exista un corp social relativ omogen, cu aceleași interese. Corpurile sociale care aveau aceleași interese intrau într-un soi de competiție, ele erau reprezentate de partide și partidele susțineau punctele de vedere și interesele acestor grupuri. Aceste grupuri, reprezentate de partide, erau constituite din indivizi care erau agenți economici, fie ‘pe persoană fizică' - șmecherește spus, fie făceau parte dintr-o companie, dintr-o structură care era un agent economic important".
Nu există companii multinaționale cu capital majoritar românesc, mai remarcă analistul politic. „La noi, în România și-n toate țările periferice mai slab dezvoltate economic, avem o situație foarte stranie: o situație în care se vorbește despre votul clientelar, care nu ține de agenți economici viabili. Acest vot clientelar nu ține de agenți economici viabili, care pot fi companii multinaționale, companii private cu capital național foarte puternic. Nu există un grup social al capitaliștilor din România. Ar fi fost bine să existe în România, acum să existe întreprinzători de succes, firme, întreprinderi mici și mijlocii, cu putere financiară, cu putere de modificare a politicului după interesele lor. În România, dacă ne uităm, există una-două firme care au o putere mare la nivel național. Însă, nu avem nicio firmă cu capital majoritar românesc care să fie o corporație multinațională", a concluzionat Radu Enache.
Fenomenul clientelismului este prezent nu doar în România. Însă, în țara noastră, e mult mai pregnant. „Spun că democrația noastră, dar și cea din Occident are o boală gravă pentru că, în mare parte, aceste grupuri cu interese economice s-au transformat în niște grupuri care nu se rezumă la un interes economic în interiorul unei țări, ci sunt interese transnaționale. În Occident, interesele transnaționale covârșesc interesele naționale. Se face un transfer de la interesul unui individ, persoană fizică, agent economic, către un interes al unei persoane juridice, care este foarte vastă și se întinde pe mai multe țări, poate în toată lumea. Într-o astfel de situație, relația între un partid dintr-o țară ce urmărește să dobândească puterea și grupurile mari de interese capătă un fond nou, care nu a mai existat până acum 30-40 de ani.
În Occident, de exemplu, unde aparatul guvernamental și de stat este mai mic, mai adecvat operațiunilor pe care le face, decât în România și unde posturile de la stat reprezintă un procent destul de mic, votează în funcție de zona de corporatism în care se află. Și acolo există un clientelism, și acolo partidele au o clientelă politică sau corporațiile au o clientelă în partidele politice. Însă, pentru că în majoritatea acestor țări economia încă merge bine, circuitul banilor, al bunăstării, formarea și redistribuirea bunăstării se face bine, convenabil, relativ echitabil, chiar și în condițiile în care cetățeanului individual i-a scăzut interesul personal în conducerea țării", a mai precizat Enache.
Comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu