Cum au fost furați zilnic și îndatorați cu mii de euro toți românii

Pe lângă accizele majorate și impozitele și taxele crescute de pe o zi pe alta, dar cunoscute măcar în momentul publicării ordonanțelor în Monitorul Oficial, Guvernul PSD-PNL a mai pus în practică, în ultimii doi ani și jumătate, o schemă de scos bani, zi de zi, din buzunarele și conturile românilor.

Taxa se numește inflație și, prin intermediul ei, practic fără vreun anunț public și fără să fie schimbat ceva în Codul fiscal, Guvernul s-a asigurat că toții cetățenii - copii, angajați, pensionari, șomeri - plătesc o taxă ce nu poate fi evitată. În luna februarie, în timp ce rata inflației a scăzut per ansamblul UE la 2,8%, România se menține pe primul loc, cu 7,1%. Pentru un tablou complet, trebuie spus că cele mai scăzute rate ale inflației în rândul statelor UE vin din Danemarca și Letonia, doar 0,6%.

Procentele nu reușesc, însă, să descrie complet tabloul sumbru prin care banii din buzunarul românilor și-au pierdut valoare, constant, în ultimii doi ani și jumătate. În ciuda anunțurilor triumfaliste de la Guvern, în realitate, orice român care merge la piață sau la magazin pentru a face cumpărături știe că prețurile la multe produse, inclusiv alimentare, aproape că s-au dublat față de luna noiembrie 2021, lună în care, sub patronajul președintelui Klaus Iohannis, PSD și PNL au bătut, din nou, palma și s-au instalat la guvernare. Atunci a început dezmățul pe banii românilor.

Pentru că risipesc tot mai mulți bani pe pensii speciale, agenții noi, scheme de ajutor de stat direcționate politic și salarii de mii de euro pe lună pentru sinecuriști și tot felul de alte privilegii, PSD și PNL au nevoie de cât mai multe încasări la buget. Pentru asta, pe lângă introducerea de noi taxe (precum „taxa pe boală") și majorarea celor existente, statul a repornit tiparnița și pompează bani noi în economie. În ultimul an, masa monetară a României a tot crescut și crescut. Plus 64 de miliarde de lei față de anul trecut, din care 19 miliarde de lei doar în luna decembrie. Cu alte cuvinte, pe final de an, PSD și PNL au pompat la greu bani în economie.

Doar că acești bani nu sunt acoperiți de bunuri și servicii în economie, în condițiile în care activitatea economică a încetinit în România din cauza creșterii taxelor și a cheltuielilor statului.

România este una dintre cele șase țări din UE care au înregistrat o scădere a PIB-ului în ultimul trimestru al anului trecut. Pentru că, în ultimii doi ani, marile avantaje economice ale României au fost aproape complet distruse. Regimul microîntreprinderilor care a activat mult dinamism antreprenorial a fost decimat. Era un regim nebirocratic, simplu și clar, de taxare redusă pentru întreprinderile mici. Acum, zeci de mii de microîntreprinderi au fost închise. Iar politicienii PSD și PNL tot anunță noi măsuri care să mai închidă din microîntreprinderi. Aceiași politicieni care au mărit bugetul pentru pensii speciale la maximul lor istoric din ultimii 34 de ani. Tipăritul de bani, combinat cu îngreunatul activității economice, a dus inevitabil la inflație.

Tot pentru că nu le ajung banii ca să-și recompenseze specialii și sinecurile, PSD și PNL ne-au înglodat pe toți în datorii. Așa a ajuns fiecare român să fie dator cu 8.815 euro, din care 1.315 euro au fost adăugați doar în 2023. În total, statul român are de plătit 168,8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproape jumătate (49%) din PIB.

Dincolo de sumele uriașe, și mai îngrijorătoare sunt dobânzile - de până la 8% pe an - la care a ajuns România să se împrumute în regimul Partidului Unic PSD-PNL. În 2023, 2% din PIB-ul României s-a dus pe dobânzi. Ca să înțelegem mai bine cifrele, am plătit anul trecut pe dobânzi nu cu mult mai puțin decât am plătit pentru Educație.

La fel de îngrijorătoare sunt și cifrele referitoare la deficitul bugetar, care explodează oricât bagă PSD și PNL mâna în buzunarul românilor și oricât împrumută în disperare. Pe ianuarie 2024, deficitul este la 0,45% din PIB (în ianuarie 2023, era 0,25%). Pe februarie 2024, se conturează că deficitul ajunge deja la 1,6% din PIB. Ca să ne facem o idee, în februarie 2023 era 1,07% din PIB.

Totul arată că Guvernul PSD-PNL va rata din nou ținta de deficit. Va fi mult mai mare nu doar față de anul trecut, ci și față de cât a promis Guvernul Ciolacu pentru 2024. Asta, în condițiile în care trebuia să reducă deficitul bugetar anul acesta. Și, mai grav, gaura crescândă din buget e doar după două luni din anul 2024. Grosul cheltuielilor urmează, mai ales că ar trebui majorate și pensiile în luna septembrie.