Decizia prin care Guvernul Bolojan ar arunca în aer prețurile dacă măsurile de austeritate nu vor avea efect

Analistul economic Adrian Negrescu lansează un semnal de alarmă privind riscul pe care l-ar avea o nouă creștere a TVA. El avertizează că o astfel de decizie nu doar că ar afecta companiile și ar duce consumul în picaj, dar ar echivala cu un șoc pentru întreaga economie.

Premierul Ilie Bolojan a decis creșterea TVA, în speranța că va atrage la buget banii necesari pentru reducerea deficitului imens, însă se pare că nu este suficient. Astfel, conform datelor Ministerului de Finanțe, deficitul bugetar a fost de 4,04% din PIB în primele şapte luni din 2025, la acelaşi nivel ca în iulie 2024.

Mai mulți economiști au avertizat că, în disperare de cauză, premierul Ilie Bolojan ar putea fi tentat să crească din nou TVA, la sfârșitul anului, până la 24%.

Adrian Negrescu apreciază o bună parte a măsurilor luate de Guvernul Bolojan, însă avertizează asupra unor riscuri, iar cel mai mare ar fi ca premierul să treacă la o nouă creștere a TVA. Acest lucru ar lovi în plin economia României.

„O eventuală creştere a TVA la 24% ar fi un adevărat seppuku financiar pentru România. Dincolo de creşterea inflaţiei la 10-12% şi scăderea şi mai puternică a consumului - principalul motor al economiei, creșterea TVA ar duce la accentuarea blocajului financiar, la dificultati operaţionale majore pentru companiile româneşti şi aşa multe dintre ele grav afectate de scăderea vânzărilor şi de neplata la timp a facturilor. O creştere a TVA la 24% ar putea interveni, probabil, doar în situaţia în care toate măsurile de austeritate luate în pachetele 1 şi 2 nu îşi vor face efectele, în sensul de a echilibra finanţele publice", susține Adrian Negrescu, potrivit adevarul.ro.

Abia peste o lună se va ști dacă guvernul va decide să facă acest lucru, în funcție de rezultatele din octombrie. Veștile nu sunt deloc încurajatoare. Adrian Negrescu repetă ceea ce au spus și alți economiști importanți: pentru a rezolva deficitul uriaș nu se impun creșteri de taxe, ci reduceri de cheltuieli bugetare. Deocamdată, acestea sunt pe hârtie.

„Vom avea o imagine mai clară a efectelor în luna octombrie, atunci când încasările statului ne vor arăta dacă este posibil să ne încadrăm în ţinta de deficit de 8% sau dacă trebuie luate măsuri suplimentare. Din datele preliminarii, veştile sunt încurajatoare. Pe de altă parte, am mai spus-o de multe ori - soluţia pentru a rezolva problema deficitului nu este să creşti şi mai mult taxele, ci să reduci cheltuielile şi mai ales evaziunea fiscală. La capitolul cheltuieli, probabil va fi extrem de importantă decizia privind alocările din PNDL/Anghel Saligny", consideră Negrescu.

Pe de altă parte, Guvernul Bolojan este supus unei presiuni uriașe din partea unor primării. Aleșii locali îi cer bani pentru obiective scumpe, care ar însemna cheltuieli ce nu ar returna niciun leu spre buget. Este și cazul stadioanelor și a sălilor de sport, iar cel mai bun exemplu este cel al Timișoarei, care deși nu are echipă de fotbal în primele două ligi ale României, construiește 3 stadioane, dintre care două exclusiv din bani publici.

„Dacă guvernul va ceda în faţa primarilor şi vor continua investiţiile în stadioane, săli de sport şi tot felul de minunăţii locale, va fi extrem de greu să menţină ţinta de deficit", avertizează Negrescu.

Chiar dacă în principiu veniturile statului au crescut, au crescut și cheltuielile direct proporțional. Și asta nu e tot. În curând, cheltuielile vor crește și mai mult, ceea ce înseamnă că deși românii plătesc taxe mai mari ca urmare a măsurilor de austeritate decise de guvern, în realitate acest lucru nu rezolvă problema uriașă a deficitului bugetar, pentru care au și fost impuse.

„Dincolo de investiţii, decisivă va fi colectarea taxelor. După primele 7 luni, veniturile statului au crescut cu 11,8%, însă cheltuielile continuă să crească şi ele semnificativ, cu 11,1%. Iar în ultimele luni se vor aduna la plată cele mai multe facturi", punctează expertul.

Există și câteva motive de speranță, chiar dacă peisajul și perspectivele duc mai mult spre un cenușiu bacovian.

„Extinderea taxării inverse, anunţată de Nazare, alături de noile restricţii de funcţionare pentru firme, din Pachetul 2, s-ar putea să aducă o colectare mai bună, mai cu seamă că vor fi influenţate şi de efectele creşterilor de taxe. Nimic nu este însă sigur. Aşa cum spuneam, până la urmă problema nu e la încasări ci la cheltuieli. Acolo e miza majoră ce ţine nu doar de cheltuielile în investiţii inoportune în această perioadă de criză, ci de costurile tot mai mari cu bunurile şi servicii şi salarizarea bugetarilor", adaugă Negrescu.

Mingea se află în terenul Guvernului Bolojan, care este obligat să facă reformă și nu doar pe hârtie. Iar reforma nu trebuie să se reducă la creșteri de taxe și tăieri cu toporul, pe care le-ar putea decide din pix orice contabil începător.

„Altfel spus, dacă autorităţile nu vor face reforme reale, dacă politicienii vor sabota reducerile de costuri pe considerente electorale, dacă nu vor reduce deficitul bugetar, ne putem trezi şi cu un TVA mai mare de la 1 ianuarie. La cum arată situaţia în prezent, estimez că nu va fi cazul. Încasările din inflaţie şi creşterile de taxe vor echilibra bugetul din octombrie încolo. Rămâne de văzut ce vor face în 2026", încheie Adrian Negrescu.