Laszlo Tokes: "Cu influenţa politică a patriei-mame să se obţină aprobarea de către Parlamentul României a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc!"

În cadrul reuniunii delegaţilor Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), care a avut loc sâmbătă, la Palatul Culturii din Târgu Mureş, Balázs Izsák a fost reales pentru un nou mandat de patru ani în calitate de preşedinte al organizaţiei, transmite agenția maghiară de știri MTI.

În raportul său de preşedinte, Balázs Izsák, care a condus CNS timp de aproape 15 ani - începând din februarie 2008 - a subliniat că în prezent, organizaţia îşi face auzită vocea în numele a 1 400 000 de europeni, pentru ca la distribuirea resurselor din fondurile de coeziune, statele membre ale UE să ia în considerare şi caracteristicile naţionale şi culturale ale regiunilor. Politicianul maghiar a promis că iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale pe care a lansat-o CNS va fi un succes, cu toate că în urmă cu doar câteva zile, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins acţiunea depusă de UDMR şi de Uniunea Federală a Naţionalităţilor Europene (FUEN) cu privire la aşa-numitul "Minority SafePack", care are ca obiectiv protejarea persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale şi lingvistice, respectiv consolidarea diversităţii culturale şi lingvistice a uniunii, încercând - până acum, fără succes - să obţină o nouă legislaţie europeană în domeniu.

Preşedintele a menţionat că cea de-a doua mare provocare cu care se confruntă CNS este instituţionalizarea cărţii de identitate secuieşti. Potrivit lui Balázs Izsák, sistemul informatic care urmează să fie dezvoltat în acest scop poate sta la a baza autoorganizării secuilor. Izsák Balázs a fost candidat unic la preşedinţia CNS, care se autodefineşte ca fiind un organism public reprezentativ al secuilor şi care se angajează să reprezinte dorinţa comunităţii autohtone din Ţinutul Secuiesc de a obţine autonomie teritorială. De data aceasta, criticii preşedintelui, care îşi va începe cel de-al patrulea mandat, nu au propus contracandidat.

În numele opoziţiei interne - care a stat în mare parte departe de reuniunea delegaţilor - Miklós Fekete, preşedintele Consiliului Secuiesc din Scaunul Târgu Secuiesc, l-a acuzat pe Izsák Balázs de faptul că sub preşedinţia sa, CNS şi-a pierdut caracterul de organism public reprezentativ al secuilor, că a devenit o organizaţie condusă de un cerc restrâns, că funcţionează ca un partid, că a omis convocarea comisiei permanente, şi că nu a ţinut cont de deciziile anterioare ale acesteia. Fekete i-a imputat preşedintelui CNS şi faptul că în timpul recensământului care a avut loc în România, acesta i-a încurajat pe membrii comunităţii sale să se declare maghiari, şi nu secui.

În cele din urmă, 108 dintre cei 152 de delegaţi care au participat la întâlnirea de la Târgu Mureş au acordat votul lor de încredere vechiului preşedinte, realegându-l în funcţie. În scrisoarea pe care a adresat-o delegaţilor prezenţi, Katalin Szili, însărcinatul premierului ungar a subliniat că viitorul maghiarilor care trăiesc peste graniţele ţării, respectiv prosperarea lor în locurile natale sunt aspecte importante pentru Ungaria. Potrivit oficialului ungar, pentru asta este nevoie de o comunitate puternică, de o comunitate care să fie capabilă de autodeterminare, de a-şi afirma interesele şi de a lua decizii cu privire la propriul destin, prin urmare, CNS trebuie să continue munca pe care a început-o în interesul Ţinutului Secuiesc şi al comunităţii secuieşti.

"Am încrederea că îşi vor extinde şi către Bucureşti bunele relaţii europene pe care le-au construit până acum, şi că astfel se va reuşi obţinerea unui rezultat real în procesul de autodeterminare al secuilor, un proces dificil, consumator de timp", a scris Katalin Szili.

În mesajul transmis CNS, László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), a apreciat că maghiarii din Transilvania trebuie - cu ajutorul influenţei politice a patriei-mame - să se străduiască să obţină aprobarea de către Parlamentul României a unui cadru legislativ cu privire la minorităţi care să ofere un cadru amplu de aplicare a drepturilor colective, autonomiei culturale, şi nu în ultimul rând, autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, respectiv statutului juridic special al Partium şi al altor regiuni.