Motivarea CCR - De ce a fost interzisă Diana Șoșoacă la alegerile prezidențiale

Curtea Constituțională a României a publicat luni, 7 octombrie, motivarea hotărârii prin care a stabilit că Diana Șoșoacă nu poate candida la Președinția României. CCR a admis sâmbătă, 5 octombrie, două contestații formulate împotriva deciziei Biroului Electoral Central de validare a candidaturii. Președinta partidului S.O.S. România nu mai are nicio cale de atac.

Diana Șoșoacă: "Vă voi da în judecată şi voi cere despăgubiri şi condamnarea voastră" - Diana Şoşoacă, după publicarea hotărârii CCR

Hotărârea Curții a fost luată cu o majoritate de 5 la 2 (doi judecători au absentat), în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 146 alin. (1) litera f) din Constituție, a art. 11 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și a art. 31 din legea 370/2004 privind alegerea Președintelui României.

Motivarea Curții:

Aspecte de eligibilitate

Pentru a fi ales Președinte, candidatul trebuie să îndeplinească condiții constituționale și legale, printre care vârsta minimă de 35 de ani, domiciliul stabil în România, dreptul de vot și lipsa unor condamnări definitive care ar împiedica candidatura (art. 27 din Legea nr. 370/2004). Curtea a reiterat că aceste condiții trebuie respectate de orice candidat și că acestea nu au un caracter absolut, putând fi limitate pentru a proteja valorile constituționale.

Condițiile de fond și formă

Curtea a delimitat condițiile de fond și cele de formă ale unei candidaturi. Condițiile de formă includ depunerea documentelor necesare, semnarea și datarea acestora de către candidați și susținători, precum și lista semnăturilor. În acest caz, contestatoarea a invocat nereguli privind validitatea semnăturilor de susținere pentru candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă, dar Curtea s-a concentrat mai mult pe aspectele de fond.

Respectarea Constituției

Unul dintre punctele centrale ale argumentului a fost analiza comportamentului public al candidatei și evaluarea respectării de către aceasta a Constituției. Curtea a reiterat că Președintele României trebuie să fie garantul respectării Constituției și al statului de drept, iar candidatul trebuie să manifeste o loialitate profundă față de aceste valori. În acest context, comportamentul și discursul public al Dianei Iovanovici-Șoșoacă au fost considerate incompatibile cu principiile democrației și statului de drept, elemente fundamentale ale ordinii constituționale din România.

Atașamentul față de valorile democrației și integrarea euroatlantică

Curtea a subliniat că integrarea României în Uniunea Europeană și NATO este o opțiune ireversibilă și constituțională, fiind garanția evoluției democratice a statului. Orice discurs sau comportament care contestă aceste valori este considerat o încălcare a ordinii constituționale. În hotărârea sa, Curtea a făcut referire la acțiunile candidatei și la declarațiile sale împotriva acestor organizații internaționale, catalogându-le ca fiind un atac la valorile democratice.

Limitări ale dreptului de a fi ales

Deși dreptul de a fi ales este garantat constituțional, acesta nu este un drept absolut. Curtea a reamintit că pot fi impuse limitări asupra acestui drept pentru a proteja integritatea procesului democratic și a statului de drept. Aceste limitări trebuie să fie însă proporționale și justificate de un interes public. În cazul Dianei Iovanovici-Șoșoacă, Curtea a considerat că nerespectarea valorilor constituționale și a democrației justifică o astfel de limitare.

Decizia finală

Având în vedere toate aceste argumente, Curtea a decis să admită contestațiile formulate împotriva candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă și să anuleze Decizia Biroului Electoral Central privind înregistrarea candidaturii acesteia la alegerile prezidențiale. Decizia Curții este definitivă și obligatorie.