O nouă lovitură pentru românii care nu vor buletine cu cip: "Batjocura cardului de identitate"

Statul a cheltuit cel puțin 41 de milioane de euro în 15 ani pentru un sistem care continuă să provoace dificultăți și ridică semne de întrebare privind protecția datelor personale.

Într-un articol publicat pe site-ul său, sub titlul „Batjocura cardului de identitate", europarlamentarul Claudiu Târziu reclamă respingerea de către Senat a unei inițiative legislative care ar fi permis eliberarea cărților de identitate fără cip și după 31 august 2031. El susține că decizia senatorilor reprezintă o restrângere a libertății de alegere și critică partidele care au votat împotriva proiectului.

Senatul a respins, pe 29 octombrie, propunerea legislativă care urmărea să păstreze posibilitatea obținerii unei cărți de identitate simple după august 2031. Împotriva inițiativei au fost exprimate 56 de voturi, majoritatea provenind de la reprezentanții PSD, PNL, USR și UDMR.

Proiectul, inițiat de un parlamentar neafiliat, nu urmărește eliminarea documentelor electronice, ci menținerea unei alternative pentru persoanele care refuză utilizarea cipului. Actul simplu ar urma să fie valabil exclusiv pe teritoriul României, să includă domiciliul titularului și să nu conțină amprente sau componente digitale. Costurile ar fi suportate integral de solicitant.

Inițiativa se află acum la Camera Deputaților, care are rol decizional, iar comisiile parlamentare trebuie să se pronunțe până pe 18 noiembrie. Fostul Guvern Bolojan a emis un aviz negativ, motivând impactul asupra deficitului bugetar, deși inițiativa prevede recuperarea integrală a cheltuielilor prin taxele achitate de cetățeni. Consiliului Economic și Social s-a opus invocand investițiile realizate deja în infrastructura necesară documentelor electronice.

O altă problemă semnalată de președintele Acțiunea Conservatoare privește dificultățile întâmpinate de cetățenii care utilizează noile documente. Târziu atrage atenția că domiciliul nu mai este înscris pe cartea electronică de identitate, informația fiind stocată pe cip. În lipsa echipamentelor necesare citirii acestuia, mai multe instituții au solicitat cetățenilor documente suplimentare pentru dovedirea adresei.

Printre instituțiile menționate se numără primăriile, ANAF, Casa Națională de Pensii Publice, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și CFR Călători. Europarlamentarul susține că legea obligă instituțiile să achiziționeze cititoare, dar nu stabilește sancțiuni pentru nerespectarea obligației. El reclamă și dificultățile legate de utilizarea semnăturii electronice, de actualizarea datelor în sistemele bancare și în registrele oficiale, precum și de necesitatea folosirii unor coduri PIN, aplicații și echipamente speciale.

Guvernul a recunoscut în martie 2026 existența a 21 de probleme semnalate de cetățeni, unele fiind în curs de rezolvare. Între timp, băncile au primit acces la registrul populației și nu mai solicită certificatul de domiciliu. După perioada în care documentele au fost eliberate gratuit prin finanțarea europeană, costul unei cărți electronice de identitate a ajuns la 70 de lei, începând cu 1 iulie 2026.

Târziu consideră că introducerea obligatorie a documentelor electronice ar putea intra în conflict cu libertatea de conștiință și dreptul la viață privată, garantate de Constituție. În argumentația sa, acesta amintește avertismentele formulate în 2010 de Institutul pentru Politici Publice cu privire la colectarea sistematică a datelor biometrice.

Târziu face și o paralelă cu practicile de supraveghere din perioada comunistă, susținând că extinderea controlului statului este adesea justificată prin argumente legate de siguranță și eficiență. El oferă drept exemplu Marea Britanie, unde un sistem de cărți de identitate asociat unui registru biometric, introdus în 2006, a fost eliminat patru ani mai târziu.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să țină cont și de persoanele care nu dispun de telefoane inteligente, nu sunt familiarizate cu tehnologia sau au obiecții de conștiință față de documentele electronice. În final, Claudiu Târziu le cere deputaților să reconsidere decizia Senatului și să permită păstrarea cărților de identitate fără cip și după 2031.