Paradoxul interzicerii cumulului pensie-salariu: Cine sunt cei care scapă cu leafa intactă chiar dacă primesc zeci de mii de lei pe lună

Guvernul a stabilit cine va mai putea să cumuleze pensia cu salariul de la stat, fiind lăsaţi fără această posibilitate demnitari şi funcţionari de top care câştigau zeci de mii de lei lunar. Cu toate acestea, anumite categorii vor putea în continuare să ia şi pensie, dar să fie plătite şi de la bugetul de stat.

Persoanele ajunse la vârsta legală pentru pensionare, fie că sunt din privat sau sectorul public, vor putea să lucreze până la 70 de ani, însă va fi interzis cumulul veniturilor dacă acestea sunt amândouă de la stat. „Raţiunea acestui proiect este să nu cumulezi două surse de venit de la stat", a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan, politician care a prezentat joi după-amiază proiectul de lege care va reglementa relaţiile de muncă.

Potrivit proiectului, aflat în dezbatere publică până pe 20 martie, după intrarea sa în vigoare persoanele care deţin funcţii în aparatul de stat, cum ar fi secretarii de stat, şefii de agenţii sau autorităţi, precum şi alţi funcţionari pensionaţi timpuriu, au la dispoziţie 30 de zile să aleagă între suspendarea plăţii pensiei şi continuarea activităţii în sectorul public sau eliberarea lor din funcţie. Aşadar, nu ar mai trebui să fie cazuri de demnitari sau funcţionari care au ieşit la pensie la 42 de ani (cum s-a pensionat secretara de stat Irina Alexe), 51 de ani (cazul Aurelian Păduraru, secretat de stat tot la Interne) sau 53 de ani (Gabriela Lenghel, şefa Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie), dar care pot să încaseze în acelaşi timp şi salarii generoase. Cu toate acestea, procedura privind adoptarea legii va dura, dat fiind că trebuie adoptat proiectul mai întâi de Guvern, apoi trimis Legislativului pentru a urma procedura parlamentară.

Printre cei care sunt exceptaţi de la aplicarea interzicerii cumulului pensiei cu salariul la stat sunt personalul didactic plătit cu ora, membrii Academiei Române, persoanele alese în funcţii publice sau cele al căror mandat este prevăzut în Constituţie. Aşadar, nu li se va aplica această interdicţie parlamentarilor, primarilor, preşedinţilor de Consiliu Judeţean, preşedintelui României, dar nici judecătorilor de la Curtea Constituţională. Mandatul magistraţilor CCR e prevăzut în Constituţie, acesta fiind de nouă ani.

Exact în cazul acestor judecători observăm indemnizaţii de top, la care se adaugă pensii şi mai mari. Iar în actuala structură a CCR, şase dintre cei nouă judecători primesc şi pensie pe lângă indemnizaţie. Potrivit ultimei declaraţii de avere, din 2020, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a încasat în 2019 o pensie de fost magistrat de 454.000 de lei, adică lunar 37.800 de lei, în timp ce salariul lunar s-a ridicat la 24.500 de lei. Dorneanu va putea să-şi păstreze ambele venituri, care ajung la aproximativ 62.000 de lei pe lună. Judecătorul Marian Enache are un caz similar. Din ultima declaraţie de avere aflăm că a încasat în 2019 o pensie de circa 40.000 de lei pe lună (aceasta a inclus şi unele restanţe primite de Enache), în timp ce indemnizaţia de judecător a fost de 24.800 de lei.

La rândul său, Cristian Deliorga a intrat în categoria judecătorilor CCR din iunie 2019, când a devenit şi pensionar. Veniturile din pensia de judecător au fost de 144.700 de lei, ceea ce înseamnă că lunar a primit 20.700 de lei. În conturi i-au mai intrat lunar 24.000 de lei, reprezentând salariul de la Curtea de Apel Constanţa, apoi indemnizaţia de judecător al CCR.

Fosta şefă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, face parte din categoria pensionarilor speciali care vor continua să aibă dreptul atât la acest venit, dar şi la salariu. Iar ambele sunt la fel de consistente, adică depăşesc lunar salariul mediu net de peste zece ori. Potrivit ultimei declaraţii de avere, din 2020, judecătoarea CCR a avut un venit de 454.000 de lei drept pensie de serviciu (37.800 de lei lunar), în timp ce salariul pe tot anul 2019 a fost de 315.000 de lei (adică 26.200 de lei lunar).

Mona Pivniceru este o altă judecătoare a Curţii Constituţionale care beneficiază atât de salariu, cât şi de pensie de serviciu. 388.900 de lei a încasat Mona Pivniceru ca pensie în 2019, adică 32.400 de lei lunar, în timp ce salariul ei din acelaşi an s-a ridicat la 389.000 de lei, ceea ce însemna 32.400 de lei lunar. Attila Varga a beneficiat de o pensie de serviciu de 410.000 de lei în 2019, după cum arată declaraţia sa de avere din 2020. Practic, pe lângă indemnizaţia lunară de 25.700 de lei, atât cât încasează ca judecător CCR, Attila Varga îşi rotunjeşte veniturile cu încă 34.000 de lei pe lună.