Paris Match: Poate deveni România o monarhie constituțională?

În timp ce România traversează o gravă criză politică, fără guvern de la căderea premierului Florin Cîțu la începutul lunii octombrie și cu un președinte al Republicii tot mai contestat, familia regală este mai mult ca niciodată în atenția publicului. Situație amuzantă în fostele țări din blocul estic, unde comuniștii i-au alungat pe foștii regi, chiar dacă aceștia erau populari, România s-a remarcat prin acordarea unui loc de frunte în viața națională fiicei celei mai mari a defunctului rege Mihai I, "Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei", iar activitățile sale sunt transmise de Televiziunea Română.

Inaugurarea unei statui la Sinaia cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la nașterea Regelui Mihai I (decedat în 2017), celebrată și printr-un timbru comemorativ al Poștei Române, ședința Crucii Roșii al cărei președinte este, înmânarea de diplome studenților, primirea la Palatul Elisabeta a oaspeților oficiali aflați în vizită la București, acordarea de etichete furnizorilor Coroanei, acordarea de decorații. ... dacă România nu ar fi oficial republică, ar fi ca și cum ne-am întoarce în vremea monarhiei. Mai mult, în fața crizei politice și morale prin care trece țara, unii, precum fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, susțin că "o monarhie constituțională ar fi gestionat mai bine criza noastră, pentru că numai ea poate garanta echilibrul puterilor". Liderul Partidului Mișcarea Populară din România intenționează să propună o revizuire constituțională în acest sens, dând ca exemplu alte monarhii europene, scrie Paris Match.

De fapt, actualul guvern, în mare parte discreditat în opinia publică, pare să vrea să se bazeze pe aura familiei regale - o dinastie națională din Germania, Hohenzollern-Sigmaringen, care a federat principatele române în 1866 - și pe imaginea imaculată a defunctului rege Mihai I. Fiica și moștenitoarea sa, Margareta, revenită pe meleagurile strămoșilor săi în urmă cu 30 de ani, nu a încetat de atunci să joace un rol unificator, desfășurând acțiuni sociale, caritabile și culturale prin fundațiile sale, ajutată de soțul său, fostul actor român Radu Duda. Așezată pe un tron cu cifrul său încoronat în fosta sală a tronului din palatul regal din București, ea prezidează ceremoniile oficiale, cum ar fi recepția de săptămâna aceasta a corpului diplomatic acreditat în România. Urmând exemplul bunicului său, Regele Carol I, a cărui tradiție de a reuni ambasadorii la o recepție regală în fiecare an, pe care a preluat-o în 2009, Principesa Moștenitoare Margareta a ținut un discurs în fața corpului diplomatic, în prezența celor mai înalte oficialități românești.

Era ca o regină fără titlu, adresându-se reprezentanților puterilor străine în limba engleză. Și, ca un monarh constituțional, s-a amestecat cu reținere și înțelepciune în dezbaterea instituțională. "Știu, bineînțeles, că luptele politice sunt esența democrației. Știu, de asemenea, că este ușor pentru cineva ca mine să facă apeluri la unitate națională. Dar în această seară aș dori să fac un apel diferit: cel al responsabilității naționale. Nu ne putem aștepta ca partenerii noștri apropiați să ne ia în serios dacă petrecem luni întregi fără un guvern și dacă miniștrii vin și pleacă în fiecare lună. Nu ne putem aștepta ca alegătorii să stea departe de politicienii populiști dacă politicienii existenți nu le oferă nimic. Sectorul nostru privat este dinamic, talentat și capabil.

Dar nu ne putem aștepta să obținem creșterea economică puternică de care țara noastră are nevoie dacă tot ceea ce fac aleșii și politicienii noștri este să se certe în legătură cu alocarea portofoliilor ministeriale", a spus el, îndemnând pe toată lumea "să aibă o dezbatere națională mai largă despre cum să depășim obstacolele constituționale evidente care împiedică sistemul nostru politic să funcționeze corect. Nu ar trebui să ne ferim de schimbarea constituțională: majoritatea partenerilor noștri europeni importanți nu numai că vorbesc despre acest lucru tot timpul, dar și pun în aplicare periodic schimbări constituționale. Iar Custodele Coroanei române, pe urmele tatălui său, un adevărat erou al ultimului război și o figură morală de necontestat, s-a declarat gata să-și servească țara în orice calitate pe care acesta o va considera potrivită. "Tatăl meu a dus o viață în care nu a făcut niciodată compromisuri cu privire la principiile care îi erau dragi, dar, de asemenea, nu a considerat niciodată că vreo datorie este sub demnitatea sa, dacă aceasta îi ajuta națiunea. Sunt hotărât să continui pe urmele lui. Un lucru este cert, problema restaurării monarhiei a intrat în dezbaterea politică românească.