Prezența la vot din acest tur promite să bată recordul ultimilor 20 de ani. Când au ieșit cei mai mulți români la vot

Scrutinul din 1990 rămâne un reper istoric și un record în peisajul electoral românesc post-comunist. Cu o participare impresionantă de 86,19% dintre cetățenii cu drept de vot, acest procent nu a mai fost egalat la niciunul dintre scrutinurile ulterioare.

La alegerile din 1992, în primul tur au votat 12.496.430 de cetățeni (76,29%), iar în turul secund 12.153.810 (73,23%). Un interes similar s-a înregistrat și în 1996, când 13.088.388 de români (76,01%) au participat la primul tur, iar 13.078.883 (75,90%) la cel de-al doilea, arată Știrile ProTV.

Fiecare nou scrutin a adus și o scădere semnificativă a prezenței la urne. În 2000, doar 65,31% dintre alegători s-au prezentat în primul tur și 57,50% în turul decisiv. Apoi în 2004, doar 58,51% dintre alegători au votat în prima rundă și 55,21% în cea de-a doua. În 2009 dezinteresul a crescut și s-a înregistrat o prezență de doar 54,37% în primul tur, deși în turul secund s-a înregistrat o ușoară creștere la 58,02%.

În 2014, datele oficiale de pe http://alegeri.roaep.ro arată că 53,18% dintre alegători au participat la primul tur, însă turul decisiv a mobilizat 64,11% dintre români, marcând o excepție de la tendința generală.

Un nou minim istoric s-a înregistrat în 2019, pentru primul tur - doar 51,18% dintre alegători și-au exprimat opțiunea, iar în turul doi prezența a fost de 54,85%.

Cel mai recent scrutin prezidențial, din noiembrie 2024, a consemnat o prezență de 52,55%, cu 9.465.257 de alegători participanți.

Pentru turul al doilea al alegerilor din acest an se anunță, în schimb, o prezență record. Până la ora 9.00 au votat 9,36% dintre români, arată datele de pe site-ul AEP. În orașe au votat 1.282.515, iar la sate - 401.260.

În primul tur l alegerilor prezidențiale, până la ora 9.00, votaseră față de 6,47% dintre români.