Scandal în negocierile pentru Guvern: USR vrea CASS la pensia minimă, UDMR propune comision pe tranzacțiile bancare, PSD se opune experimentelor fiscale

Grupul de lucru guvernamental reunit la Palatul Cotroceni a avut joi o nouă zi de negocieri, cea mai tensionată ședință de până acum. Surse participante la discuții vorbesc despre un veritabil „carnaval fiscal" în care partidele au aruncat pe masă propuneri contradictorii, unele de-a dreptul explozive, fără a ajunge nici de această dată la un consens asupra măsurilor bugetare pentru viitorul guvern.

Cea mai controversată propunere a zilei a venit din partea USR, care a susținut introducerea contribuției de asigurări de sănătate (CASS) în cuantum de 100 de lei inclusiv pentru pensiile sub 3.000 de lei, ceea ce ar fi afectat direct și pensia minimă. Mai mult, formațiunea a propus aplicarea CASS fără excepții, inclusiv pentru văduvele de război, persoanele cu dizabilități și invalizii de grad I. Discuția s-a transformat rapid într-un scandal, cu reacții critice din partea reprezentanților PSD.

Tot scandal a ieșit și la propunerea USR, susținută de PNL, privind aplicarea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru toate firmele, indiferent de dimensiune - o măsură care, potrivit PSD, „ar omorî toate firmele românești". Social-democrații au arătat că deja propun aplicarea acestei cote pentru marile companii cu cifre de afaceri peste 50 de milioane de euro, însă extinderea acesteia la tot sectorul economic ar fi un dezastru pentru IMM-uri și antreprenoriatul românesc.

O propunere inedită a venit din partea Palatului Cotroceni prin vocea consilierului prezidențial, Radu Burnete - Taxă pe tranzacțiile bancare. UDMR a confirmat că „așa se face și în Ungaria", dar vine la pachet cu o serie de beneficii. Propunerea a fost primită cu stupoare, iar surse participante spun că a fost rapid respinsă, chiar și de potențialii parteneri de coaliție, chiar dacă a fost susținută de un consilier al președintelui Nicușor Dan.

În tot acest haos de idei, PSD a încercat să mențină o linie de protecție socială minimă. A cerut păstrarea TVA-ului de 9% pentru alimente, medicamente pentru uz uman și apă, și s-a opus categoric creșterii accizelor la benzină și motorină. Social-democrații au acceptat discuția despre majorarea TVA-ului general la 21% doar cu condiția ca produsele de bază să fie taxate cu o cotă redusă de 5%. În schimb, au susținut cu fermitate introducerea taxei de solidaritate pentru veniturile nete peste 10.000 de lei, precum și tăierea anumitor sporuri și facilități bugetare.

Printre măsurile propuse se numără eliminarea sporurilor de 25% pentru angajații ANSVSA, a celor pentru control financiar și preventiv, dar și a sporului de delegare de 2% pentru magistrați. Alte propuneri includ eliminarea sporului de confidențialitate, eliminarea scutirilor CASS pentru membrii familiilor polițiștilor și magistraților, precum și tăierea facilităților la servicii medicale, proteze sau tratamente decontate pentru familiile acestora.

Partidele au mai propus ca formările profesionale să nu mai implice deplasări costisitoare, ci să se desfășoare online sau la sediile instituțiilor, pentru o perioadă de un an și jumătate. De asemenea, au solicitat eliminarea indemnizațiilor pentru membrii comitetelor interministeriale și plafonarea celor acordate în consiliile de administrație.

În ceea ce privește eficientizarea aparatului bugetar, s-a propus desființarea mai multor instituții considerate inutile, printre care Institutul Levantului, Institutul Revoluției, Casa Unirea, Academia Oamenilor de Știință, ARICE și alte organisme parazitare care consumă bani publici fără rezultate concrete.

Agricultura a devenit un alt punct fierbinte în discuțiile de la Cotroceni. Propunerea PNL de a reduce subvențiile pentru fermieri - cu prag de eligibilitate de la minimum 2 hectare - a fost respinsă categoric de PSD, USR și UDMR, care au susținut menținerea sprijinului, mai ales în contextul scumpirilor din lanțul alimentar. Liberalii au argumentat că actualul sistem favorizează „marii proprietari de terenuri", dar s-au trezit izolați, inclusiv de USR, care rareori împărtășește aceleași poziții cu social-democrații.

Într-un alt episod care a generat reacții de neîncredere și ironie în sală, USR a cerut suspendarea tuturor schemelor de sprijin acordate prin AFM și Ministerul Economiei. Nicio altă formațiune nu a susținut această idee, văzută drept o propunere sinucigașă într-un context economic deja fragil.

În ceea ce privește facilitățile fiscale, PSD a venit cu propuneri de eliminare a scutirilor de la plata CASS pentru veniturile din reclame, închirieri și serviciile furnizate de școlile private. Potrivit social-democraților, aceste activități generează profituri semnificative și nu mai justifică protecția fiscală acordată inițial. PNL și USR au mers însă și mai departe, cerând ca și persoanele beneficiare de venit minim garantat, rudele asiguraților și categoriile speciale precum persoanele deportate sau văduvele de război să iasă din excepția de la plata CASS.

PSD insistă pe majorarea accizelor, cu excepția celor aplicate combustibililor, și pe impozitarea mai dură a industriei jocurilor de noroc, a produselor și mașinilor de lux, dar și a câștigurilor din criptomonede. De asemenea, sporurile din domeniile medical și educațional ar urma să fie menținute, în timp ce sporul de antenă ar deveni o sumă fixă de 500 de lei.

După ziua tensionată de azi, președintele Nicușor Dan urmează să aibă vineri o rundă decisivă de discuții cu liderii partidelor. Până atunci, echipele tehnice vor întocmi o listă cu măsuri „posibile", deși sursele politice recunosc că între posibile și asumabile e un hău fiscal și politic greu de traversat.