Soluția pentru a elimina "dictatura robelor" privind veniturile magistraților. Cristian Preda: "Așa a fost și cu abuzul lui Emil Constantinescu asupra premierului Radu Vasile"

Profesorul de științe politice Cristian Preda vede o soluție pentru încetarea disputelor între magistrați și clasa politică atunci când vine vorba despre veniturile acestora. Preda susține că un simplu aliniat introdus în Constituție poate elimina „dictatura robelor" care a dus la „un regim de pensii fără egal în lume".

„Regimul nostru e blocat. Tribunalele sunt în grevă, deși un asemenea protest e ilegal. Membrii CCR au blocat legea care prevedea pensionarea la 65 de ani și pensii rezonabil de mari pentru magistrați, fiindcă aceștia le vor în continuare măcar egale cu salariul. Medierea prezidențială între politicieni și casta controlată de doamnele Savonea și Costache a eșuat lamentabil. În curând, vom afla și că s-au dus pe apa sâmbetei peste 230 de milioane de euro, ce ne fuseseră alocați pentru reforma pensiilor acordate magistraților", scrie preda pentru Comunitatea Liberală.

Acesta spune că folosește termenul de dictatură pentru că membrii CCR au abuzat de puterea de care dispun și, cu concursul altor instituții precum CSM sau Înalta Curte de Casație, au ajuns să șantajeze clasa politică de fiecare dată când aceasta a căutat să diminueze privilegiile pe care magistrații și le-au acordat, în particular, sub forma unui regim de pensii fără egal în lume.

„În opinie mea, schimbarea se poate produce doar prin revizuirea Constituției. Avem de-a face cu o situație similară celei în care ne-am găsit în decembrie 1999, când președintele a abuzat de puterea sa și l-a înlocuit pe prim-ministru. Acum un sfert de secol, Emil Constantinescu a recurs la presiuni asupra majorității membrilor guvernului, care au demisionat și l-au lăsat pe Radu Vasile fără trei sferturi din cabinet. Pentru a nu se repeta un asemenea abuz, parlamentul ales în anul următor a introdus, între articolele revizuite în 2003, și unul care interzice în chip explicit șefului statului demiterea șefului guvernului", mai spune Preda.

Profesorul susține că aceasta este singura care de a reacționa la „abuzul" comis acum de CCR și de celelalte instituții din sistemul de justiție. „Căci e vorba tot despre subminarea puterii legislative, una mai gravă decât în 1999, căci nu i se mai uzurpă acesteia controlul celei executive, ci chiar esența ei, aceea de a stabili bugetul. Soluția pentru a repara lucrurile este introducerea unui alineat nou, al cincilea, în articolul 147 din Constituție, cel care descrie deciziile CCR. Acest alineat nou ar putea suna în felul următor: "CCR nu se pronunță în privința salariilor și pensiilor magistraților"", mai spune fostul deputat european.

Acesta detaliază care sunt căile pentru modificare Constituției, cea mai simplă fiind cea parlamentară. „Pentru inițierea revizuirii este nevoie de o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, iar pentru adoptare, de două treimi din voturi în fiecare cameră, exact cât controlează partidele din patrulaterul ce susține guvernul. Dacă nu vor partidele, revizuirea poate porni și de la președinte. Nu vrea nici el, atunci ajungem la calea mai grea, cea a inițiativei cetățenești. Ar fi nevoie de 500 de mii de semnături. În opinia mea, s-ar strânge ușor 5 milioane", mai spune acesta.

Preda amintește că CCR e implicată în parcursul legal, căci se pronunță asupra constituționalității propunerii făcute fie de parlamentari, fie de președinte, fie de cetățeni. „Credeți că nouă judecători pot opri cinci milioane de cetățeni? Eu sunt sigur că nu. Asta e calea", încheie profesorul.