Târziu după ce Simion a cerut protecția SPP: "De la instigare la ură până la fapte pline de ură nu e decât un pas"

Președintele AUR, George Simion, a cerut protecția Serviciului de Pază și Protecție, susținând că se teme pentru viața sa, după ce imaginile cu un gard pictat cu chipuri de voievozi, aflat în apropierea sediului AUR, au fost vandalizate. Potrivit declarațiilor sale, incidentul ar fi avut loc chiar „în fața sediului partidului".

În realitate, spun surse apropiate formațiunii, gardul respectiv nu aparține clădirii AUR, ci se află pe un teren din vecinătate, pus temporar la dispoziția partidului pentru organizarea de evenimente publice. În contrast cu apelul liderului AUR la protecția statului, președintele Acțiunii Conservatoare (ACT), europarlamentarul Claudiu Târziu, reamintește că, în urmă cu doar câteva luni, sediul formațiunii pe care o conduce - o casă de patrimoniu - a fost vandalizat, după o campanie de instigare la ură desfășurată pe grupurile interne de comunicare ale AUR, îndreptată chiar împotriva sa. Potrivit lui Târziu, acea campanie a fost orchestratată de Ramona Lovin, deputat de diaspora și apropiată a lui George Simion, iar la scurt timp după mesajele transmise în mediul intern al AUR, pe pereții casei sale au apărut inscripții jignitoare, între care cuvântul „Iuda".

„Și eu sunt demnitar și șef de partid, dar nu am cerut protecția SPP. Am atras doar atenția, public, că de la instigare la ură până la fapte pline de ură nu e decât un pas. Poate ar fi bine ca domnul Simion să reflecteze la asta", a precizat Claudiu Târziu. Acesta a mai adăugat că, de câteva luni, o mașină inscripționată AUR se află parcată în fața sediului ACT, dotată cu o cameră video alimentată de o baterie auto. „Am sesizat poliția, dar ni s-a spus că nu pot face nimic", a afirmat Târziu. În timp ce George Simion invocă acum nevoia de protecție din partea statului, mulți observatori reamintesc că același lider a fost, în trecut, autorul unei „liste negre" cu jurnaliști, acuzați de „campanii antiromânești" - un gest considerat la acea vreme periculos și incitator la ură. Astăzi, același politician vorbește despre teamă pentru propria siguranță. O teamă care, spun unii, nu vine din faptele altora, ci din ecoul propriilor metode.