Valul de taxe care ne așteaptă după majorările de pensii și salarii din an electoral: „Ne ducem spre fundul sacului"

Majorarea pensiilor de la 1 septembrie, după recalculare, deja pune presiune pe bugetul de stat.Și salariul minim pe economie urmează să fie majorat de la 1 iulie la 3.700 de lei brut. Însă tot atunci va începe și implementarea salariului minim european în țara noastră.

Analistul fiscal Adrian Negrescu a comentat pentru Ziare.com această măsură. „Dezvoltarea unei formule bătută în cuie privind salariul minim, care să nu mai depindă de decizia politică, este salutară. În prezent, Guvernul decide, practic din propriul pix, cât crește salariul minim, fără o consultare reală cu patronatele și sindicatele.

O raportare a salariului minim la câștigul salarial mediu, pe baza directivei europene, ar putea aduce in buzunarele oamenilor intre 300 și 500 de lei net, însă trebuie făcut un studiu de impact să vedem dacă firmele își permit asta. Să nu ne trezim că creștem salariile și apoi prețurile cresc cu o rată și mai mare.

Nu cred că e cineva împotriva unui salariu minim la nivel european. De la intenție la implementare este însă o cale foarte lungă și presărată cu multiple probleme", a declarat Adrian Negrescu. Specialistul amintește și de taxele mari pe salarii.

„Altfel spus, cel puțin în România este o adevărată misiune imposibilă în condițiile în care avem un mediu economic fragil, cu peste 80% din firme în zona IMM-urilor, slab capitalizate și care reușesc cu greu să plătească și acum salariile, la nivelul actual. Avem peste 1,6 milioane de români plătiți pe salariul minim în principal din cauza taxelor foarte mari pe salarii.

Dacă își dorește să crească puterea de cumpărare, dincolo de noua formulă de calcul, Guvernul ar trebui să reducă și taxele salariale - să nu uităm că, în prezent, din câștigul salarial brut statul ia mai mult de 60 la sută din bani, incluzând aici și tva-ul și accizele pe care le plătim pentru produsele și serviciile pe care le folosim zilnic.

Gândiți-vă că, pe lângă banii acordați net angajaților, firmele mai trebuie să plătească peste 40% în plus la stat. Dacă am mai ridica din această povară, cu siguranță salariile ar crește în multe domenii. Doar în condițiile în care vom reuși să echilibrăm economia, să o întărim din punct de vedere financiar, să atragem investitori majori în economie, doar atunci vom putea vorbi de salarii mai mari, de o creștere a salariilor la nivel european", spune analistul fiscal.

În ultimele luni, atât premierul Marcel Ciolacu, cât și alți oficiali, au tot spus că nu vor exista noi taxe în anul 2024. Analiștii spun că majorările de taxe se pregătesc după terminarea alegerilor, având în vedere că deficitul bugetar crește și e nevoie de bani la buget, ar fi inevitabile. În plus, și Banca Mondială și FMI au tot recomandat României creșteri de taxe, cum ar fi cota unică de TVA, impozitarea progresivă a veniturilor, trecerea la impozitarea proprietăților în funcție de valoare.

„Creșterea taxelor ar fi o mare prostie, care va duce economia în recesiune. Planurile autorităților de a rezolva problemele bugetare prin creșterea TVA, a cotei unice de venituri și a celorlalte impozite pe mediul de afaceri (dividende, taxe de proprietate etc.) se vor întoarce ca un bumerang în condițiile în care și așa mediul economic este puternic afectat de creșterea taxelor și noile impozite intrate în vigoare în acest an.

O creștere a fiscalității în 2024 ar bate cuiul în coșciugul economiei românești, slab capitalizată, vulnerabilizată de inflație, de scăderea vânzărilor, de accentuarea blocajului financiar și de problemele de personal", a declarat Adrian Negrescu. Analistul economic spune că „există alternative la tsunami-ul fiscal care se anunță din 2025".

„Cea mai simplă soluție este, da, să crești din pix TVA-ul de la 19 la 21%, să elimini cotele reduse de TVA, să crești cota pe venituri de la 10 la 16%, să majorezi taxele pe mașini, case și terenuri. O faci din pix și apoi aștepți să vezi ce se întâmplă. Îmi e teamă că încasările nu vor fi mai mari dimpotrivă. Vom împinge economia să se întoarcă spre evaziune, să caute soluții să își "optimizeze" costurile.

Există alternative la tsunami-ul fiscal care se anunță din 2025. Prima și cea mai bună soluție este să iei măsuri pentru recuperarea TVA-ului, unde avem un deficit de peste 50 de miliarde de lei anual. O altă soluție ar fi să scoți la vânzare pachete minoritate de acțiuni la companiile de stat, să vinzi ce se poate pe Bursa de Valori, să atragi investitori. Asta dincolo de reducerea risipei din sectorul bugetar, de reforma salarială și administrativă a statului.

Abia aștept să văd planurile partidelor privind 2025, să vedem ce ne vor promite în campania electorală, cum vor rezolva ecuația financiară extrem de dificilă în care ne aflăm Ne ducem cu pași repezi spre fundul sacului și, dacă nu vom găsi soluții care să nu omoare economia, vom ajunge din nou la mâna FMI, care ne va oferi un colac de salvare financiară însoțit, bineînțeles, de condițiile dure de reforme de care are nevoie statul român", a mai spus Adrian Negrescu.

Impozitul pe proprietate pentru locuințele românilor va suferi modificări fundamentale din 2025, potrivit modificărilor impuse de către Legea nr. 370/2022, care a ratificat și păstrarea intactă a formulei de calcul pentru 2023 și 2024. Diferența majoră în felul în care se vor calcula impozitele pe locuință stă în faptul că proprietarii trebuie să se pregătească să plătească o taxă în funcție de valoarea de piață a imobilului, în loc de criteriul suprafeței, cum este cazul în prezent.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri că mecanismul privitor la implementarea salariului minim european va începe de la 1 iulie, amintind că a fost emisă ordonanţa în acest sens. Întrebat la Palatul Parlamentului când vom avea în România salariul minim european, premierul a spus că s-a intrat în procedura de implementare. "Vedeţi că am intrat în procedura de implementare. O să explice doamna ministru foarte clar. Am dat şi ordonanţa", a precizat Ciolacu.

El a adăugat că mecanismul propriu zis va începe de la 1 iulie. "Da, începe mecanismul. Nu putem rămâne, e un pic cam empirică această formă în care e o negociere cu actorii sociali, patronate şi sindicate şi Guvernul hotărăşte cu cât se măreşte şi cum, în funcţie de anumiţi parametri. Cred că trebuie să fie ceva predictibil şi un mecanism foarte clar, mai ales că acum va fi un mecanism la nivel european", a transmis premierul.

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a declarat că în noua lege a pensiilor, avem un articol care spune clar că de acum înainte, în fiecare, an, în luna ianuarie, trebuie să avem majorarea pensiilor cu rata inflaţiei plus jumătate din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut. Ea a mai arătat că pe taloanele pe care pensionarii le vor primi după data de 1 septembrie, vor avea evidenţiate exact care sunt punctele contributive, necontributive şi punctele de stabilitate pe care le primesc.

Unul dintre elementele fundamentale ale normelor de aplicare este acela că nicio pensie nu scade ca efect al noii legi. Simona Bucura Oprescu a precizat că pensionarii mai trebuie să ştie că, în septembrie, se va finaliza procesul de recalculare a pensiilor şi se vor pune în plată noile pensii.

Despre legea pensiilor, ministrul Muncii a mai spus că perioadele de armată, studii, şomaj, vin cu puncte suplimentare. "Pentru a încuraja perioada de contributivitate, peste perioada de 25 de ani avem puncte suplimentare, a mai spus ea. "În opinia noastră, este o lege simplă şi clară", a subliniat Simona Bucura Oprescu. Ea a mai arătat că pe taloanele pe care pensionarii le vor primi după data de 1 septembrie, vor avea evidenţiate exact care sunt punctele contributive, necontributive şi punctele de stabilitate pe care le primesc.

Ministrul Muncii s-a referit şi la efortul bugetar al noii legi a pensiilor, ea arătând că "este cunoscut". "Creşterea suplimentară care se referă la recalculare, la impactul pe care îl avem pentru lunile septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, este de 10 miliarde de lei, adică 2,5 miliarde de lei pe lună", a spus Simona Bucura Oprescu.

Ea a dat asigurări că "legea pensiilor este cu adevărat o lege sustenabilă". "impactul bugetar al noii legi a pensiilor este de 0.6% din PIB iar banii din pensii sunt în bugetul pentru 2024. Pensionarii pot fi siguri că vor beneficia de majorarea pensiilor", a afirmat ea.

Astfel, după ce în ianuarie 2024 pensiile tuturor românilor au fost majorate cu 13,8%, în septembrie 2024 se vor plăti pensiile recalculate. Important de reţinut este faptul că este pentru prima dată când în acelaşi an au loc şi o majorare a pensiilor, şi o recalculare a acestora.

„Reforma sistemului de pensii asigură sustenabilitatea şi aduce echitate pentru pensionari şi viitorii pensionari. Pentru muncă egală şi contribuţii egale, pensia va fi egală. Stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii prin aplicarea formulei prevăzute de noua Lege a pensiilor are drept rezultat corectarea inechităţilor sistemului public de pensii", a declarat ministra Simona Bucura-Oprescu.

Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor.

"Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 35,88 miliarde lei, respectiv 2,06% din PIB, faţă de deficitul de 22,75 miliarde lei, respectiv 1,42% din PIB, aferent celor trei luni ale anului 2023", precizează MF.

Veniturile totale au însumat 132,16 miliarde lei în primul trimestru al anului 2024, înregistrând o creştere de 15,8% în ritm anual, susţinută de încasările din venituri curente, cu precădere contribuţii de asigurări, impozit pe salarii şi TVA şi fonduri europene.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 168,04 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 22,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu 1,13 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 8,53% din PIB la 9,66% din PIB.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 11,50 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 14,9% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 21,5%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,9%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator, majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, precum şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară.

Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (61,9%) şi aferente declaraţiei unice (22,6%).

Pe de altă parte, încasările din impozitul pe dividende au consemnat o contracţie de 34%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creşterea semnificativă a dividendelor din ianuarie 2023 distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%). Contribuţiile de asigurări au înregistrat 45,10 miliarde de lei, în creştere cu 22,1% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie.

Conform MF, evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator, majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară, iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform OUG. nr. 4/2023).

Încasările nete din TVA au înregistrat 29,36 miliarde de lei, în creştere cu 13,6% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 28,9% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (6,85 miliarde de lei în ianuarie - martie 2024, comparativ cu 5,31 miliarde de lei în ianuarie - martie 2023). Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023: aplicarea cotei standard de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs) şi creşterea cotei de TVA de 5% la 9% pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă etc.

Veniturile din accize au însumat 8,91 miliarde de lei, consemnând o creştere de 9% (an/an), susţinută de evoluţia încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+11% an/an). Totodată, încasările din accizele pentru produsele energetice înregistrează în perioada analizată o creştere de 3,2% (an/an), susţinută de redresarea dinamicii anuale a consumului de carburanţi.

Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Veniturile nefiscale au însumat 11 miliarde de lei, înregistrând un avans de 11,6% (an/an). Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 12,33 miliarde de lei, în creştere cu 31,9% (an/an).

Pe partea de cheltuieli bugetare, cheltuielile de personal au însumat 36,55 miliarde de lei, în creştere cu 19,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,1% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 21,68 miliarde de lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 17,8% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 7,63 miliarde de lei, cu 1,49 miliarde de lei mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 56,78 miliarde de lei, în creştere cu 12,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele trei luni ale anului 2024, în sumă de 1,92 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3,9 miliarde de lei. În principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (887,83 milioane lei) care reprezintă 22,76% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 3,2 miliarde de lei, reprezentând, în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile. Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 14,28 miliarde de lei, cu 32,55% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 22,50 miliarde de lei, fiind de 1,7 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 13,16 miliarde de lei. Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit în scădere la 5% din PIB, de la 5,68% din PIB în 2023.