Așa, și?! UE interzice vânzarea produselor făcute cu lemn din defrișări. O sa bage in seama mafia lemnului din Romania si coruptii sistemului?

Regulamentul Comisiei Europene 1115/2023 privind produsele provenite din defrişări care interzice comercializarea, în spaţiul comunitar, de produse provenite din zone defrişate, dar şi exportul acestora către alte pieţe, intră în vigoare la sfârşitul acestui an.

Regulamentul intră în vigoare la sfârşitul acestui an în prima fază pentru contribuabilii mari şi mijlocii implicaţi în tranzacţii cu astfel de produse, şi prevede o serie de obligaţii de verificare şi de raportare pentru aceştia. Concret, operatorii şi comercianţii din lanţul de aprovizionare vor fi obligaţi să întreprindă toate demersurile necesare („diligenţe") pentru a verifica dacă produsele recepţionate provin din zone defrişate şi, dacă da, să evite introducerea lor pe piaţă. În caz contrar, riscă sancţiuni consistente.

Printre produsele vizate de regulament se numără cafeaua, cacao, palmierii pentru ulei, cauciucul, soia, lemnul, bovinele, dar şi produsele obţinute din acestea, precum ciocolata, mobila din lemn, anvelopele din cauciuc, pieile de bovine, uleiul de soia, uleiul de palmier, celulozele sau hârtia, extrase de pe terenuri care au fost defrişate după data de 31 decembrie 2020.

Conform EUDR (European Union Deforestation Regulation) , comercianţii implicaţi în operaţiuni cu produse din categoria celor menţionate vor avea obligaţia să depună, într-un portal dedicat al Comisiei Europene, o „declaraţie de diligenţă", din care să reiasă că au verificat provenienţa produselor şi care să conţină, printre altele, descrierea tipului de produs, cantitatea, ţara de origine, localizarea geografică a parcelelor de teren de unde au fost obţinute produsele, datele de identificare a furnizorului, precum şi măsuri de evaluare a riscurilor ca produsele să fie neconforme.

O altă obligaţie pe care operatorii trebuie să o îndeplinească este aceea de a prezenta anual rapoarte publice (accesibile pe internet) cu privire la sistemul lor de diligenţă, respectiv de verificare a provenienţei produselor, şi măsurile adoptate în vederea respectării obligaţiilor aferente.

Dovezile referitoare la efectuarea diligenţei trebuie să fie păstrate pentru eventuale verificări pentru o perioadă de cinci ani de la momentul introducerii produselor pe piaţă sau al exportului. Din punct de vedere vamal, pentru a permite importul sau exportul de pe teritoriul UE de produse din categoria celor menţionate, importatorii şi exportatorii vor fi obligaţi să completeze în declaraţia vamală de import sau export numărul de înregistrare al declaraţiei de diligenţă din portalul dedicat al Comisiei Europene.

Pentru a asigura funcţionarea acestui sistem de control şi de monitorizare, regulamentul prevede dezvoltarea de către Comisia Europeană, până la 30 decembrie 2024, a unui sistem de informaţii prin care operatorii se pot înregistra şi pot depune declaraţia privind diligenţele necesare. Ulterior, până la 30 iunie 2028, urmează să fie creată o interfaţă electronică, în cadrul ghişeului unic al Uniunii Europene pentru vămi, care să permită transmiterea de date, în special notificările şi verificările prevăzute de regulamentul privind produsele provenite din defrişări între sistemele vamale naţionale şi sistemul de informaţii care conţine declaraţiile privind diligenţa necesară.

Termenul de la care se aplică prevederile regulamentului este stabilit în funcţie de dimensiunea operatorilor. Astfel, pentru întreprinderile mijlocii şi mari, termenul de aplicare este 30 decembrie 2024, în timp ce, pentru microîntreprinderi şi companiile mici, data de aplicare este 30 iunie 2025.

Odată cu intrarea în vigoare a regulamentului, operatorii şi comercianţii care desfăşoară activităţi cu produsele menţionate trebuie să se asigure că respectă pe deplin prevederile acestuia, întrucât, în cazul în care autorităţile competente identifică abateri, acestea pot aplica sancţiuni precum amenzi de cel puţin 4% din cifra de afaceri totală anuală, confiscarea produselor sau a veniturilor obţinute din vânzarea acestora, excluderea companiilor de la achiziţiile publice şi de la finanţarea de stat, interdicţii privind importul şi exportul produselor, dar şi acces restricţionat la întocmirea diligenţelor în procedură simplificată (aplicabilă pentru produsele care provin din ţări cu grad scăzut de risc).

În concluzie, având în vedere implicaţiile semnificative care pot decurge din aplicarea regulamentului, companiile implicate în comerţul cu produsele vizate ar trebui să îşi analizeze cu atenţie lanţul de aprovizionare şi furnizorii pentru a identifica potenţialele riscuri, iar cele afectate, să adopte măsurile necesare pentru a fi pregătite să se conformeze noilor cerinţe.