Ați observat că ChatGPT a devenit mai prost? Nu e doar o impresie. E o decizie de business și iată de ce

În ultimele luni, mii de utilizatori din toată lumea scriu pe toate rețelele sociale același lucru: răspunsurile sunt mai scurte, mai generice, mai superficiale. Întrebări la care ChatGPT răspundea odinioară cu analize detaliate și nuanțate primesc acum paragrafe prefabricate, de manual. Instrucțiuni complexe sunt ignorate sau simplificate. Creativitatea a dispărut aproape complet. Și pare că brusc nu mai înțelege ce vrei de la el.

O singură cifră care explică totul: 800 de milioane de utilizatori. Doar 4-5% plătesc (toate abonamentele posibile adunate la un loc). ChatGPT a ajuns la o scară greu de imaginat, anume 18 miliarde de mesaje pe săptămână. E al patrulea cel mai vizitat site din lume, depășind Wikipedia și X (Twitter). Costul de funcționare al ChatGPT este de aproximativ 700.000 de dolari pe zi, acoperind serverele, energia electrică, infrastructura de calcul și echipele tehnice. Toată această sumă trebuie generată de o minoritate de abonați și de investitori care așteaptă, la rândul lor, să vadă profit. OpenAI nu e profitabilă. Nu a fost niciodată. Arde bani la greu. Și presiunea crește. Investitorii nu mai au răbdare.

Prima soluție: reduci ce oferi gratuit

Când ai prea mulți utilizatori care consumă resurse fără să plătească, prima mișcare logică e să reduci calitatea serviciului gratuit, suficient cât să nu plece, dar suficient cât să nu mai fie la fel de valoros ca înainte. Asta se traduce în practică prin redirecționarea tăcută a utilizatorilor gratuiți și a celor Plus (cei cu 20 de dolari/lună) spre versiuni mai mici, mai ieftine ale modelului, fără niciun anunț public. Răspunsuri mai scurte, mai puțin dispuse să urmeze instrucțiuni complexe, mai puțin creative. Fenomenul a fost documentat de comunități întregi de utilizatori și, chiar de cercetători, un studiu Stanford/UC Berkeley a arătat că acuratețea modelului pe anumite sarcini a scăzut dramatic în interval de câteva luni. OpenAI neagă că ar degrada intenționat modelul. Dar utilizatorii simt diferența, și datele o confirmă.

A doua soluție: introduci publicitate

În ianuarie 2026, OpenAI a anunțat oficial ceea ce Sam Altman numise odinioară „ultima soluție" și „o alegere estetică pe care o urăsc": reclame în ChatGPT. Deocamdată doar în SUA, deocamdată doar pentru utilizatorii gratuiți, deocamdată doar la baza răspunsurilor. Targetate în funcție de subiectul conversației tale. Primii advertiseri: Target, Williams Sonoma, Adobe, Shopify. Tariful de intrare pentru branduri: minimum 200.000 de dolari angajament și 60 de dolari la 1.000 de impresii (termen tradus tip "furculition" din engleză, că nu avem în română echivalentul), unul dintre cele mai scumpe formate publicitare digitale existente. Promisiunile sunt cât casa: răspunsurile nu vor fi influențate de reclame, conversațiile rămân private față de advertiseri, datele nu vor fi vândute. Promisiuni pe care le-am mai auzit. De la Google, în 2000. De la Facebook, în 2007. De la YouTube, în 2012.

A treia soluție: retenția utilizatorului

Publicitatea funcționează doar dacă oamenii petrec timp în platformă. Nu poți vinde reclame unui utilizator care pune o întrebare, primește un răspuns corect în 30 de secunde și pleacă. Ai nevoie ca el să rămână, să continue conversația, să revină a doua zi. Facebook, TikTok și YouTube au rezolvat această problemă prin optimizarea algoritmilor pentru engagement, nu pentru valoarea conținutului, ci pentru capacitatea lui de a genera reacții, de a te ține derulând, de a te face să revii compulsiv. Rezultatul l-am văzut cu toții: platforme care au început ca instrumente utile și au devenit mașinării de captare a atenției, cu efecte documentate asupra sănătății mentale, polarizării politice și calității informației publice. ChatGPT urmează aceleași stimulente financiare. Răspunsuri fragmentate care te invită să continui. Sugestii proactive de subiecte noi. Memorie personalizată care te face dependent de context acumulat. Proiecte și conversații care te fac să revii zilnic. OpenAI spune că nu va optimiza timpul petrecut în aplicație. Dar exact această promisiune intră în conflict direct cu logica modelului publicitar pe care tocmai l-a adoptat.

De ce ChatGPT e diferit față de Facebook, și mult mai riscant

Rețelele sociale știau ce muzică asculți, pe cine votezi, ce cumperi. ChatGPT știe lucruri pe care nu le spui nici prietenilor apropiați. Știe ce diagnostic medical cercetezi la miezul nopții. Știe ce conflicte ai la locul de muncă și cum formulezi un email dificil. Știe că relația ta trece printr-o perioadă proastă, că ești nesigur pe o decizie financiară majoră, că ai îndoieli despre cariera ta. Conversațiile cu un asistent AI sunt printre cele mai intime urme digitale pe care le lăsăm. Publicitatea targetată pe baza acestui nivel de cunoaștere e un teritoriu pe care nu l-am explorat niciodată, și pentru care nu există încă niciun cadru de reglementare serios.

Adrian Șoaită