Americanii au o certitudine medicală: Sindromul long-Covid ar fi cauzat de vaccinul ARN mesager

Cercetătorii americani de la InCellDx au descoperit că simptomele long-Covid sunt identice cu simptomele post-vaccin și că, cel mai probabil, majoritatea celor care se confruntă cu ele sunt vaccinați.

Principala vinovată este aceeași proteină spike, care rămâne în celulele imune o perioadă îndelungată, provocând inflamații ale pereților vasculari. Modul în care reacționează organismul în fața proteinelor spike este similar cu cel din virusurile HIV și hepatita C.

Cercetătorii de la InCellDx, o companie de diagnostic molecular, care testează și tratează Covid-ul de lungă durată și sindromul post-vaccin, au descoperit că persistența proteinelor spike este principalul factor atât în afecțiunea long-Covid, cât și în sindromul post-vaccin, simptomele pacienților fiind aceleași.

Proteina Spike rămâne în celulele imune mai mult de 245 de zile după vaccinare, potrivit unui studiu preprint (o versiune preliminară a unei lucrări științifice). Studiul a evaluat 50 de pacienți care au dezvoltat simptome asemănătoare long-Covid după vaccinarea anti-Covid, în condițiile în care niciunul nu fusese infectat cu virusul. Autorii studiului au extras celule imune de la 14 pacienți post-vaccin și au descoperit că 13 aveau proteine ​​​​spike în celulele lor imunitare. Într-un studiu anterior, publicat în 2022, aceștia au arătat că la pacienții nevaccinați care aveau long-Covid, proteina spike putea persista în celulele lor imunitare timp de 15 luni.

În ambele studii, proteinele spike au fost detectate în monocite, celule ale sistemului imunitar care circulă în organism. Aceste descoperiri indică faptul că persistența acestor proteine ​​​​spike stă atât la baza long-Covid, cât și a sindromului post-vaccin, a declarat fondatorul InCellDx și autorul principal al studiului, dr. Bruce Patterson, pentru The Epoch Times. Acesta a arătat că proteinele spike se leagă de vasele de sânge și provoacă endotelită (inflamația endoteliului) și inflamație vasculară, care a fost coroborată de mulți ca fiind probabil unul dintre cele mai importante mecanisme patogenice în Covid-ul de lungă durată.

Monocitele, celule scavenger ale sistemului imunitar, cutreieră corpul și înghit proteinele pe care le întâlnesc în cale, susține dr. Bruce Patterson. În long-Covid, monocitele înghit proteinele spike, resturile virale ale virusului, iar în sindromul post-vaccin, monocitele înghit proteinele spike, pe care organismul le produce din vaccinul Covid-19.

Aceste proteine ​​​​spike sunt apoi stocate în interiorul monocitelor, ceea ce face ca celulele să trăiască mai mult decât ar trebui. Longevitatea prelungită poate provoca inflamații, ducând la diferite simptome de lungă durată. În cadrul studiului, dr. Patterson și echipa sa au observat că pacienții post-vaccin aveau niveluri semnificativ mai mari de monocite decât cei fără simptome post-vaccin.

Pacienții simptomatici post-vaccin au avut, de asemenea, o creștere clară a biomarkerilor inflamatori, în timp ce pacienții asimptomatici nu au avut, notează publicaia The Epoch Times. Dr. Patterson consideră că, la momentul studiului, replicarea virală sau producția de proteine ​​în spike din vaccinări nu mai avea loc. În schimb, proteinele spike au persistat luni de zile, deoarece erau stocate. El a argumentat că, odată ce monocitele au înghițit proteinele spike, proteina spike a deturnat programul de moarte celulară, „astfel încât acestea să devină celule cu viață lungă".

Un fenomen similar are loc cu virusurile HIV și hepatita C. Celulele monocitelor pot provoca inflamații. În special, monocitele neclasice, care traversează vasele de sânge, pot duce la inflamarea și deteriorarea vasului sanguin.

Cercetătorii au descoperit că factorul de necroză tumorală-alfa (TNF-alfa) este o citokină, produsă atât în long-Covid, cât și în post-vaccin, care, atunci când este crescută, induce oboseală. Prin urmare, reducerea acelei citokine poate ajuta la diminuarea oboselii. Protocolul de tratament folosit de dr. Bruce Patterson, care implică reducerea inflamației în vasele de sânge și în întregul corp, include utilizarea maraviroc, un medicament HIV, și atorvastatin, un tip de statină, pentru a viza inflamația vasculară. Maraviroc blochează CCR5, un tip de citokină inflamatorie care provoacă inflamarea vaselor de sânge, în timp ce statinele se pot lega de receptorii din interiorul vaselor de sânge, blocându-le să se lege de monocitele inflamatorii. Potrivit dr. Bruce Patterson, citat de The Epoch Tiomes, simptomele predominante care au fost raportate la acești pacienți post-vaccin, identice cu simptomele în cazul long-Covid, au fost oboseala, neuropatia, ceața creierului și durerea de cap.