Apocalipsa se va încheia în 2100. Principalele amenințări majore la adresa umanității, potrivit unei evaluări Lancet

Omenirea ar putea dispărea până în anul 2100 din cauza utilizării malițioase a inteligenței artificiale sau a unui conflict nuclear, potrivit unei noi evaluări a riscurilor globale.

Acestea se află în fruntea unei liste de 17 amenințări majore la adresa sănătății umane în următorii 75 de ani, listă care include, de asemenea, reducerea fondurilor alocate ajutorului umanitar de către țările bogate, criza climatică și malnutriția în rândul copiilor, notează The Guardian.

Experții din cadrul Comisiei Lancet privind amenințările globale la adresa sănătății în secolul XXI au afirmat că toate aceste amenințări interacționează - ceea ce înseamnă că trebuie abordate în mod integrat, dar au subliniat că există „o cale realistă de acțiune" pentru fiecare dintre ele.

„Deciziile luate astăzi de lideri vor modela sănătatea și bunăstarea generației următoare", a declarat prof. Christopher Murray, copreședinte al comisiei și director al Institutului pentru Metrică și Evaluare a Sănătății din cadrul Universității din Washington.

Pentru a-și întocmi lista, comisia a estimat câți ani de viață sănătoasă s-ar putea pierde din cauza bolilor, a dizabilităților sau a deceselor premature provocate de fiecare dintre aceste amenințări, pe baza tendințelor actuale - o unitate de măsură cunoscută sub numele de „ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate" (DALY).

„Utilizarea malițioasă a inteligenței artificiale - inclusiv pentru arme biologice - și un conflict nuclear însoțit de o foamete nucleară implică riscuri de extincție în următorii 75 de ani", se arată în raport. Documentul precizează că, deși probabilitatea producerii acestor evenimente rămâne scăzută, ele au potențialul de a pune capăt existenței umanității: fie printr-un conflict nuclear care ar elibera în atmosfera superioară suficiente particule pentru a bloca lumina solară și a provoca foamete, fie prin intermediul armelor biologice create cu ajutorul inteligenței artificiale.

Un editorial publicat în revista The Lancet concomitent cu raportul a avertizat: „Amploarea daunelor, în eventualitatea materializării acestor riscuri, ar aduce o apocalipsă asupra umanității."

Printre alte riscuri care ar putea cauza, cumulat, pierderea a peste un miliard de ani de viață sănătoasă (măsurați prin indicatorul DALY) - și care, prin urmare, au fost considerate „amenințări catastrofale majore" - s-au numărat poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, malnutriția infantilă și colapsul climatic, precum și conflictele convenționale, reducerea ajutorului extern, consumul excesiv de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educație, pandemiile naturale, obezitatea, problemele de sănătate mintală, fumatul și îmbătrânirea nesănătoasă.

Pentru a fi incluse pe listă, amenințările trebuiau nu doar să aibă potențialul de a cauza un număr mare de ani de viață sănătoasă pierduți, ci și să dispună de soluții posibile.

Ibrahim Abubakar, membru al comisiei și profesor de epidemiologie a bolilor infecțioase la UCL, a declarat: „Nu pornim de la ideea de a spune: "Priviți, vrem să vă speriem - iată câte amenințări planează asupra umanității". Pornim de la premisa că, dacă ești un factor de decizie în prezent - ​​fie la nivel multilateral global, fie la nivel național -, acestea sunt potențialele amenințări cu care te-ai putea confrunta și aceasta este amploarea impactului pe care îl poți avea."

Acțiunile menite să limiteze încălzirea globală la aproximativ 1,8°C (3,2°F), în loc să permită atingerea pragului de 4,4°C, ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă, potrivit raportului, care a simulat scenarii optime și pesimiste pentru fiecare amenințare.

În regiunile cu venituri ridicate, principalele amenințări au fost bolile netransmisibile, precum obezitatea și problemele de sănătate mintală, în timp ce în regiunile cu venituri scăzute, pierderea sănătății a fost cauzată de factori precum nivelul scăzut de educație.

Multe dintre principalele țări donatoare, inclusiv SUA și Marea Britanie, au anunțat reduceri semnificative ale fondurilor alocate ajutorului extern în ultimul an. Potrivit comisiei, o eventuală prăbușire sau o reducere drastică a ajutorului internațional în domeniul sănătății ar putea duce la pierderea a până la 1,5 miliarde de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY) până în anul 2100, dintre care aproape 70% s-ar înregistra în Africa Subsahariană. Această regiune suportă, de asemenea, cea mai mare parte a poverii malnutriției infantile.

Comisia a fost formată din 35 de experți, iar concluziile acesteia vor fi prezentate duminică la Summitul Mondial al Sănătății de la Berlin, Germania. Evaluarea lor va fi actualizată anual pentru a reanaliza cele 17 amenințări identificate, integrând date noi și orice riscuri emergente.

Autorii au îndemnat liderii să abordeze aceste riscuri înainte ca ele să degenereze în crize, inclusiv prin investiții în inovații tehnologice și prin consolidarea sistemelor de sănătate.

„Am început acest proces în urmă cu trei ani, crezând că există trei amenințări majore: conflictele, schimbările climatice și pandemiile", a declarat Murray. „Există însă un număr mult mai mare de amenințări care ar trebui să ne preocupe, iar guvernele trebuie neapărat să aloce fonduri și personal pentru anticiparea, prevenirea și pregătirea în fața acestei game mai diverse de riscuri."