Axa București-Berlin și competiția pentru România - analiză Deutsche Welle

România și Germania și-au dezvoltat legăturile strategice în ultimul an ca efect al avansului Rusiei în Ucraina, arată o analiză de Sabina Fati pe Deutsche Welle.

Germania și Franța au devenit tot mai interesate de România după ce Statele Unite au dat de înțeles că nu mai sunt atât de atașate nici de regiune, nici de securitatea Mării Negre.

Cu toate acestea, chiar zilele trecute s-au întâlnit delegațiile româno-americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa pentru a vedea care e stadiul cumpărăturilor de armament sofisticat din Statele Unite, cum pot fi extinse programele de instruire din România și cum poate fi consolidată interoperabilitatea dintre armatele celor două state. Potrivit unor informații de astă vară, americanii de la General Dynamics ar fi de acord să producă aici muniții de calibru 120 și 155 compatibile NATO, dar nu există încă nimic concret.

România rămâne agățată de tradiționala axă strategică București-Washington, dar în același timp relansează și alte axe, deocamdată mai degrabă paralele decât concurente, pe rutele București-Paris și București-Berlin. Desele întâlniri, inclusiv la cel mai înalt nivel, între liderii români și cei germani sau francezi arată o dinamică nouă între aceste state. De altfel, președintele Nicușor Dan e primit chiar azi, 09.12.2025, la Paris de omologul său Emmanuel Macron.

Geografic, Germania e mai aproape și mai dispusă să investească în industria de apărare autohtonă. Chiar dacă intră mai târziu pe terenul întreprinderilor militare din România, avansează mai repede și mai hotărât. Strategia prin care Germania își pune propria industrie pe harta Europei Centrale și de Est sugerează că Berlinul gândește un plan amplu de apărare în cazul în care războiul din Ucraina se extinde spre Vest.

Rheinmetall, cea mai mare companie militară germană și a cincea ca importanță din Europa, a început încă din anii trecuți să investească în zonă pentru fabrici de armament în Ungaria, Polonia, Cehia, Bulgaria și statele baltice.

În România, Rheinmetall alocă în vechea fabrică de la Victoria 400 de milioane de euro și vrea să o transforme în „cea mai modernă companie din lume în domeniul producerii de pulberi". În plus, deschide și un Centru de Excelență pentru „operarea, mentenanța și dezvoltarea tehnologiilor de apărare, în special pentru vehiculul Lynx", pentru a continua în acest fel și celelalte cooperări care pot fi extinse cu Uzina Automecanica Moreni și cu alte întreprinderi mici și mijlocii din industria de Apărare.

De asemenea, în vecinătatea Sibiului, Rheinmetall va contribui la o altă investiție comună, de data aceasta cu o contribuție europeană, pentru repunerea pe picioare a unei fabrici care aparține Romarm și unde s-ar putea produce muniție de calibru NATO.

România nu are cu Germania un parteneriat strategic semnat, așa cum are cu Statele Unite sau cu Franța, dar cu toate acestea Germania e țara care investește cel mai mult în România, care în această perioadă alocă cei mai mulți bani din Europa în producția de armament și în dotarea armatei și care pare să gândească la scară mare o tactică de apărare.

Înaintea summitului Uniunii Europene din 11 decembrie, se pare că Berlinul și Parisul au planuri concurente de apărare. Germania, de pildă, analizează posibilitatea de a intra în programul pentru dezvoltarea avioanelor de luptă de generația a șasea condus de Marea Britanie, Italia și Japonia.

Mișcarea are loc pe fondul nemulțumirilor Berlinului privind proiectul paralel european intitulat Future Combat Air System, gândit de Germania, Franța și Spania. O astfel de fandare ar putea duce la fisuri pe axa Berlin-Paris.