Bruxelles deschide un nou front cu Google: AI-ul care răspunde în locul site-urilor intră în anchetă

Relația dintre Google și presa online - una care a ținut internetul în echilibru aproape două decenii - intră într-o nouă etapă de conflict. Comisia Europeană investighează simultan modul în care gigantul american vinde publicitate în motorul de căutare și felul în care inteligența artificială ar putea înlocui efectiv site-urile de știri.

Este una dintre cele mai sensibile anchete antitrust deschise în ultimii ani împotriva Alphabet, compania-mamă a Google, deoarece atinge direct două surse majore de bani din ecosistemul digital: reclamele și traficul. Potrivit unor documente transmise advertiserilor și consultate de Reuters, autoritățile europene analizează mecanismul de licitație prin care Google vinde spații publicitare în rezultatele căutărilor.

Ancheta vizează modul în care este stabilit prețul final al unei reclame. Oficialii europeni suspectează că sistemul ar fi putut majora artificial costurile suportate de companii. Modelul Google funcționează pe o licitație automată: firmele licitează pentru a apărea primele la o căutare. Dacă algoritmul intervine în stabilirea prețului final, rezultatul poate influența întreaga piață publicitară europeană.

Pentru mii de afaceri - de la magazine online la servicii locale - costul reclamelor pe Google înseamnă diferența dintre profit și pierdere. În paralel, Consiliul Editorilor Europeni (European Publishers Council) a depus o plângere antitrust separată, dar strâns legată de aceeași platformă. Problema: noile funcții de inteligență artificială ale Google, inclusiv rezumatele automate afișate direct în rezultate.

Editorii susțin că utilizatorii primesc răspunsul complet fără să mai intre pe site-uri. Fenomenul este descris ca „substituție sistematică de trafic". Unele publicații afirmă că au pierdut până la 40% din vizitatori după introducerea acestor funcții. Potrivit plângerii, presa se confruntă cu o situație paradoxală: dacă permite indexarea conținutului, acesta poate fi folosit pentru a antrena AI-ul Google; dacă o blochează, dispare aproape complet din rezultatele căutării.

Pentru majoritatea publicațiilor, a doua variantă înseamnă practic ieșirea de pe internet. Editorii acuză Google că folosește poziția dominantă pentru a evita plata licențelor pentru conținut, spre deosebire de alte companii AI care au început deja acorduri comerciale cu presa. Google respinge acuzațiile și spune că noile funcții ajută utilizatorii să descopere conținut de calitate. Compania afirmă că editorii au instrumente suficiente pentru a controla ce apare în rezultate.

În esență, conflictul este despre cine deține valoarea informației: platforma care o distribuie sau redacția care o produce. Anchetele UE ar putea schimba radical modelul economic al web-ului. Dacă Bruxelles decide că Google trebuie să plătească pentru conținut sau să modifice licitațiile de reclame, consecințele vor afecta nu doar costul publicității online sau veniturile site-urilor de știri, ci și modul în care utilizatorii caută informații. Pentru prima dată, autoritățile europene nu investighează doar monopolul unei platforme, ci rolul inteligenței artificiale în redistribuirea banilor pe internet.