Călin Georgescu, primele declarații despre noul dosar în care a fost timis în judecată: Ei știu că eu pot face asta

Fostul candidat la preşedinţie Călin Georgescu, trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, a ajuns, miercuri, la sediul IPJ Ilfov pentru a semna controlul judiciar. Acesta a declarat că adevărul se va arăta în cazul acestui ultim dosar pentru care ieri a fost trimis în judecată.

„Rechizitoriul de ieri este un discurs, atât. Iar dosarul ca atare este o copie la indigo a dosarului din anul 2016 al președintelui Trump. Sunt aceleași acuze, dar s-au schimbat actorii", a declarat Călin Georgescu. El a prezentat și motivele pentru care, susține el, i-a fost făcut acest nou dosar. „Pentru că eu doresc fericirea și prosperitatea poporului român, iar ei știu că vreau și că pot face asta. Pentru că eu vreau ca România să devină ceea ce merită și anume placa turnantă a Europei, centrul deciziilor, nu periferia slugilor.

Pentru că eu doresc scoaterea României din mizeria economică(...) și pentru că noi suntem stăpâni pe resursele noastre, pe pământul nostru, pe destinul nostru și ei știu că eu pot face asta", a declarat Georgescu. Fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false.

În 4 august, Parchetul ÎCCJ a schimbat încadrarea juridică a faptelor în cazul lui Georgescu din instigare la tentativă la comiterea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale în complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale).

În acelaşi dosar, alături de el au mai fost trimişi în judecată mercenarul Horaţiu Potra (cu mandat de arestare preventivă în lipsă), acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept şi instigare publică, precum şi alţi 20 de inculpaţi.

Parchetul ÎCCJ a informat că "urmarea imediată a acţiunilor inculpaţilor a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii".

Potrivit anchetatorilor, în rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, „în condiţii de clandestinitate", cu mercenarul Horaţiu Potra. Anchetatorii arată, în rechizitoriu, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.

Procurorii au informat că la întâlnirea de la Ciolpani Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare „acţiuni violente cu caracter subversiv", pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă. „Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat", precizează anchetatorii.

Aceştia menţionează că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn „alarmist şi potenţial manipulator" susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit „rezoluţia infracţională" a lui Potra.

Procurorii mai arată că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, proteste ce urmau să fie deturnate în „acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă" a lui Călin Georgescu, „în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept", punând în pericol siguranţa naţională.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.

Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.

Întrebat dacă ştie unde se află Horaţiu Potra, procurorul general al României, Alex Florenţa, a afirmat că în acest moment „nu sunt elemente concrete" privind locul unde se găseşte acesta, dar a precizat că „sunt date certe" care au rezultat din anchetă că acesta „face demersuri pentru a obţine azil în Federaţia Rusă".

În 4 august, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a schimbat încadrarea juridică a faptelor în cazul lui Călin Georgescu din comunicarea de informaţii false şi instigare la tentativă la comiterea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale în complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale).