Care e interesul nedeclarat al testării populaţiei pentru coronavirus

O vie dezbatere s-a lansat în spaţiul public despre testarea în masă. Pe deoparte, unii, care cred în teorii conspiraţioniste, zic că e o agresiune şi o încălcare a drepturilor cetăţenilor la a alege singuri dacă vor să fie verificaţi sau nu, iar alta care susţine din contră că avem prea puţine teste raportate la populaţie.

După ce Gabriela Firea a anunţat că va trece atât la testarea în masă, cât şi la verificarea anticorpilor dezvoltaţi în urma îmbolnăvirilor oculte, a venit şi ministrul sănătăţii Tătaru să explice că iniţiativa se va extinde la nivel naţional. Testarea în masă e bună din cel puţin două motive: verifică relevanţa epidemiologică şi stadiul platoului si oferă date ştiinţifice unui viitor studiu.

Orice stat puternic al lumii îşi face astfel de studii de incidenţă, pentru că naţiunile eu gene diferite. Dar nici chiar în atât să credem ce zicea deunăzi un medic ieşean că incidenţa SARS-CoV-2 e mai mică printre români datorită aşa-zisei "gene dacice." Ştiinţific vorbind, acestea se repetă după o perioadă de timp, pentru studierea trendurilor de imunizare a populaţiei.

Nu poţi să te prezinţi la eventualele studii internaţionale ca logofătul lui Vodă cu buzunoarele goale la Marea Poartă. Dar nici să stai impasibil să asculţi cum se ceartă deştepţii lui Umberto Eco între ei. Înainte toţi se pricepeau la fotbal şi la politică, acum şi la internetoterapie. Aviz celor care minimizează impactul epidemiologic. Nu te da viteaz când nu ai ştiinţa luptei.

PS. Un băimărean care zeifică posesorul jilţului prezidenţial, cu patru clase la bază (nu ştiu de gradele la vârf), m-a sunat după demiterea lui Streinu Cercel din Comisia anti-covid. "L-am terminat!" Am insistat: Cine? "Noi poporul." Şi aşa îmi aduc aminte cum eram ameninţaţi în anii comunismului: "clasa muncitoare merge în Paradis."

Marius Ghilezan