Carnea, dușmanul planetei. Ce spun psihologii despre etichetele de avertizare pentru mezeluri si friptură

Guvernele lumii caută soluții pentru a convinge populația să consume mai puțină carne. O idee ar fi etichetele de avertizare, precum cele de pe pachetele de țigări, care, potrivit experților, ar putea ajuta la reducerea consumului de carne.

Produsele din carne ar putea avea etichete de avertizare, la fel ca țigările. Asta pentru că Parlamentul European, împreună cu mare parte dintre guverne, militează pentru reducerea consumului de carne care poate veni cu diverse probleme grave de sănătate.

În plus, industria cărnii cauzează emisii de gaze cu efect de seră, ce duc la schimbări climatice. De aceea, Greenpeace recomandă reducerea consumului de carne în Uniunea Europeană cu peste 70% până în 2030. Potrivit estimărilor, România trebuie să reducă cu 62% consumul de carne în 7 ani și cu 75% în 27 de ani.

Iar avertismente de sănătate, precum cele de pe pachetele de țigări, ar putea ajuta la reducerea consumului de carne. Cel puțin asta spune un studiu realizat de cercetători din Marea Britanie.

Mai exact, o echipă de la Universitatea Durham din Marea Britanie a constatat că folosirea unor etichete de avertizare ar putea avea un impact în reducerea consumului de carne, după ce au testat o serie de astfel de etichete pe produsele care conțineau carne. Etichetele folosite erau formate dintr-o imagine și un text, unele dintre ele avertizând asupra daunelor aduse climei, sănătății și, de asemenea, asupra riscului de pandemii.

La studiul cercetătorilor britanici au participat 1.000 de adulți care preferă carnea. Aceștia au fost împărțiți în patru grupuri și li s-au arătat imagini ale unor mâncăruri gătite, pe care le-ai putea cumpăra dintr-o cantină, cum ar fi paste cu carne, paste cu pește, paste cu legume sau paste vegane. Felurile de mâncare erau însoțite de o etichetă de avertizare privind sănătatea, fie o etichetă de avertizare privind clima, fie o etichetă de avertizare privind pandemia, fie nicio etichetă.

Apoi, oamenii au trebuit să ia 20 de decizii privind diferite alegeri de mâncare, răspunzând la întrebări privind cât de anxioase și cât de credibile erau etichetele, iar cercetătorii au măsurat dacă au existat modificări legate de intențiile viitoare de a cumpăra și consuma carne. Datele colectate de experți au arătat că toate etichetele au fost eficiente pentru a-i descuraja pe oameni să aleagă carnea în mesele lor. Etichetele au redus alegerea felurilor de mâncare care conțin carne cu până la 10 procente, iar cele care au avut un impact mai puternic au fost etichetele care avertizau asupra schimbărilor climatice.

„Atingerea nivelului zero net este o prioritate pentru națiune și pentru planetă. Întrucât s-a demonstrat deja că etichetele de avertizare au redus fumatul, precum și consumul de băuturi zaharoase și alcool, utilizarea unei etichete de avertizare pe produsele care conțin carne ne-ar putea ajuta să atingem acest obiectiv dacă ar fi introdusă ca politică națională", a afirmat Jack Hughes, care a realizat studiul în cadrul cercetărilor sale de doctorat la Departamentul de Psihologie al Universității Durham.

La rândul ei, autoarea principală a lucrării, dr. Milica Vasiljevic de la Departamentul de Psihologie al Universității Durham, a declarat: „Știm deja că a mânca multă carne, în special carne roșie și procesată, este dăunător pentru sănătate și că contribuie la decesele cauzate de poluare și de schimbările climatice. Adăugarea unor etichete de avertizare pe produsele din carne ar putea fi o modalitate de a reduce aceste riscuri pentru sănătate și mediu".

Psihologul Keren Rosner a explicat însă pentru „Adevărul" că măsurile care interzic nu vor funcționa.

„Oamenii trebuie să aibă senzația, convingerea că aleg, nu că le sunt impuse interdicții. Măsurile coercitive favorizează apariția rezistenței și revoltei și pot duce la apariția unui comportament mai accentuat negativ", susține specialista.

Legat de studiul cercetătorilor britanici, psihologul subliniază că „acesta este făcut pe un eșantion dintr-o țară în care oamenii sunt educați în a avea grijă de natură, sunt informați despre riscuri, despre pericolul de a consuma excesiv carne și de aceea aceste avertismente ar avea efect. Oamenii educați și care nu-și fac griji din punct de vedere financiar pot alege să-și îmbunătățească viața, dar și să contribuie la confortul generațiilor următoare".

Un alt lucru asupra căruia atrage atenția Keren Rosner este că, de multe ori, „oamenii au impresia că propria contribuție la schimbare este nesemnificativă și că este important să înceapă de la altcineva schimbarea. Etichetele ajută persoanele care sunt educate, informate și foarte responsabile, dar care au și posibilitatea materială de a alege să consume mai puțină carne".

Citește și: Sedentarii trăiesc mai puțin. Ce este regula de 22 de minute care ne poate salva
Experta este de părere că educația, informarea, dar și prezentarea unor cazuri de către mass-media ar putea ajuta la reducerea consumului de carne.

„Ar trebui să se activeze conștiința fiecărui individ că ceea ce face contează și că, în timp, dacă fiecare contribuie la protejarea mediului, viața pe Pământ ar fi mai bună. Asta înseamnă conștientizare, responsabilizare și se face prin educație de la școală, prin media și prin organizații, care să coopteze persoane tinere care să fie active", subliniază Keren Rosner.

Și modelele sunt importante, iar tot mai multe vedete sau influenceri promovează o dietă vegetariană sau vegană. Printre cele mai cunoscute vedete care au ales un astfel de stil de viață se numără Andreea Raicu, Ioana Ginghină, Claudia Pavel, Lidia Buble, Inna, dar și Mihai Trăistariu.

În Marea Britanie, 72% din populație se declară consumatoare de carne, iar guvernul vrea să reducă cu 30% consumul de carne până în 2032.

O persoană din Uniunea Europeană consumă în medie între 0,73 kg/săptămână și 1,20 kg de carne/săptămână, potrivit datelor din 2022. Media europeană a consumului de carne era, în 2017, de 82,6 kg.

Țările în care se consumă cea mai multă carne, pe an, din Europa sunt: Spania (99 kg), Portugalia (95 kg), Islanda (91 kg), Polonia (88 kg), Germania (88 kg), Austria (87 kg) și Franța (83 kg). În România, o persoană consumă, în medie, 65 kg de carne pe an.

Dietele vegane sau vegetariene sunt o modă și în România. Acestea au devenit mai mult un stil de viață, iar cei care le adoptă își propun nu doar excluderea anumitor alimente, dar și susținerea, și protejarea mediului înconjurător.

Potrivit unui studiu realizat de Bookingham anul trecut, 39% din români afirmă că au redus consumul de carne în ultimii ani. Totuși, 45% dintre cei care au răspuns studiului spun că mănâncă preparate din carne zilnic sau aproape în fiecare zi. Mai mult decât atât, 16% spun că la fiecare masă consumă carne.

Orașele cele mai prietenoase cu veganii și vegetarienii sunt Cluj Napoca, Sibiu și București, în funcție de numărul de restaurante cu preparate vegetariene.

Estimările Asociației Vegetarienilor din România, din 2021, arătau că circa 2%-3% din populația țării noastre a renunțat la carne. Procentul este mic, având în vedere că în alte țări europene, cum sunt Italia, Germania sau Austria, proporția este de 9%-10% din populație, potrivit unui articol din Repley Believes.

O altă cercetare, realizată de compania Nielsen, arată că peste 90% dintre români consumă carne cel puțin o dată pe săptămână, iar aproape jumătate (49%) dintre locuitorii României includ carnea în mediul zilnic.

Totuși, piața produselor vegane este în continuă creștere, estimările arată că valoarea vânzărilor alimentelor vegetale a crescut cu 56%, până la 21 milioane euro, în 2021 şi 2022.

Pe lângă reducerea emisiilor de carbon, odată cu un consum mai mic de carne putem obține și alte beneficii pentru sănătate.

Dacă unii aleg să renunțe la consumul acestui aliment din dragoste pentru animale, alții vor să obțină un stil de viață mai sănătos sau să piardă în greutate.

Citește și: Consumul de carne ar putea fi redus cu ajutorul etichetelor de avertizare, în stilul celor de pe pachetele de țigări
Consumul de carne contribuie la inflamația cronică a organismului, ce este legată de bolile cardiovasculare, de accidente vasculare cerebrale, arterioscleroză, diabet și boli autoimune.

Asociația Medicală Britanică afirmă că cele mai scăzute rate ale obezității, hipertensiunii arteriale, cancerelor și ale afecțiunilor intestinului gros se regăsesc în rândul vegetarienilor. De asemenea, Asociația Americană de Dietetică susține că un stil de viață vegetarian este benefic pentru prevenirea și tratamentul cancerului de colon.

Publicația VegNews avertizează că un consum mare de carne poate duce la creșterea colesterolului, poate cauza constipație, provoacă dezechilibre nutriționale și nu ajută pe termen lung la scăderea în greutate.

Aproape 60% din emisiile de carbon cu efect de seră provin din producția de carne de origine animală, arată un studiu citat de „The Guardian".

Mai mult decât atât, 35% din toate emisiile globale reprezintă contribuția producției de carne animală. De altfel, la nivel mondial, producția de carne determină de două ori mai multă poluare decât producția alimentelor pe bază de plante, potrivit unui studiu din 2021.

Un motiv în plus pentru care Uniunea Europeană a aprobat, în ianuarie, vânzarea pentru consum a greierilor sau a larvelor sub formă de pulbere ori alte forme uscate, potrivit Euronews. Creșterea insectelor ar produce cu 75% mai puțin CO2 decât creșterea puilor de găină, în ferme, de exemplu.