Cazul controversat al lui Liubomir Kirov: A mobilizat Ucraina în mod forțat un cetățean bulgar?

Un caz care-l implică pe cetățeanul bulgar Liubomir Kirov a atras atenția atât la Sofia, cât și la Kiev, stârnind dezbateri politice și publice. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Bulgariei, Kirov are dublă cetățenie - bulgară și ucraineană - și, în conformitate cu legislația ucraineană, este supus mobilizării în forțele armate atunci când se află pe teritoriul țării. Instituția a subliniat că obligațiile care decurg din cetățenia ucraineană i se aplică, inclusiv serviciul militar obligatoriu, și a subliniat că Bulgaria menține un contact activ atât cu familia sa, cât și cu autoritățile ucrainene, în încercarea de a-i proteja drepturile.

Controversa a început după ce tatăl lui Kirov, din Sandanski, a afirmat public că fiul său în vârstă de 28 de ani, care, potrivit lui, suferă de o dizabilitate gravă la una dintre mâini, a fost mobilizat cu forța în Odesa. El a raportat incidentul mass-mediei bulgare și a făcut apel pe rețelele de socializare, afirmând că fiul său nu ar supraviețui condițiilor de pe front. O petiție intitulată „Să salvăm viața lui Liubomir Kirov din Sandanski, răpit de TCC ucrainean!" (Centrul teritorial de recrutare și asistență socială) a fost lansată online, atrăgând atenția și alimentând acuzațiile de încălcare a legii.

Instituțiile politice din Sofia au reacționat rapid. Președintele Rumen Radev a solicitat Ministerului Afacerilor Externe detalii despre circumstanțele cazului Kirov și a întrebat dacă au fost luate măsuri pentru a-l proteja. Președintele Comisiei pentru bulgarii din străinătate a Adunării Naționale, Stoyan Taslakov, din partidul „Renașterea", a ridicat și el problema, îndemnând prim-ministrul Rosen Zhelyazkov și Ministerul Afacerilor Externe să ia măsuri imediate. Potrivit lui Taslakov, mobilizarea a avut loc fără o notificare oficială către instituțiile bulgare, în ciuda faptului că familia a solicitat ajutorul consulului bulgar la Odesa. Deputatul a declarat că încercările diplomatului de a interveni au fost întâmpinate cu ostilitate la centrul militar local.

Ministrul de externe Georg Georgiev, vorbind de la New York, a confirmat că ministerul a fost la curent cu cazul încă de la început și a menținut o comunicare continuă cu rudele lui Kirov. El a reiterat că, având dublă cetățenie, Kirov este supus legii ucrainene pe durata șederii sale în Ucraina. Georgiev a făcut apel la reținere și a avertizat împotriva utilizării cazului în scopuri populiste sau politice, subliniind că prioritatea Sofiei rămâne obținerea unui rezultat pozitiv și asigurarea respectării drepturilor lui Kirov.

Cu toate acestea, povestea a fost umbrită de relatări contradictorii. Surse ucrainene și analiști bulgari au respins unele dintre afirmații ca fiind dezinformare, indicând neconcordanțe în relatarea tatălui. Ei observă că acesta a apărut în interviuri cu propagandiști pro-ruși cunoscuți (Karbovski) și a distribuit pe rețelele de socializare conținut care reflecta punctele de vedere ale Kremlinului, inclusiv acuzații de fascism împotriva Ucrainei. Au fost ridicate întrebări și cu privire la cronologia prezentată de el: deși a declarat că fiul său a fost reținut pe 1 septembrie, el a început să facă campanie publică abia câteva săptămâni mai târziu.

Au apărut și alte îndoieli cu privire la afirmația sa că Kirov a fost plasat într-un așa-numit „regiment punitiv" pentru soldații inapți. Observatorii contrazic această afirmație, susținând că astfel de unități nu există în cadrul forțelor armate ucrainene, care, de obicei, redistribuie voluntarii răniți sau cu dizabilități în poziții logistice sau de retragere, rather than the front lines. Legislația ucraineană, subliniază ei, scutește în mod specific persoanele cu probleme grave de sănătate de la mobilizare, acordându-le chiar dreptul de a părăsi țara dacă tratamentul adecvat nu este disponibil pe plan intern.

În ciuda acestor dispute, Ministerul Afacerilor Externe al Bulgariei își menține poziția: deși nu poate interveni în legile suverane ale Ucrainei, va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației, să mențină dialogul deschis cu Kievul și să acorde protecție consulară în măsura posibilului. Cazul a devenit astfel nu numai o tragedie personală pentru o familie, ci și o chestiune sensibilă din punct de vedere politic, în care se intersectează probleme legate de cetățenie, serviciul militar și influența străină într-o perioadă de război.