Ce îi face cu adevărat corpului tău pierderea unei ore de somn

Deși serile mai lungi sunt, pentru mulți, un motiv de bucurie, trecerea la ora de vară (Daylight Saving Time) poate avea efecte semnificative asupra stării de bine. Specialiștii explică faptul că această schimbare influențează metabolismul, hormonii și dispoziția, scrie The Independent.

După lunile de iarnă marcate de întuneric prelungit, momentul în care ceasurile se dau înainte cu o oră, până în octombrie, este perceput ca o eliberare. Cu toate acestea, pierderea unei ore de somn nu este lipsită de consecințe. Organismul funcționează după ritmuri circadiene, iar modificarea bruscă a programului poate perturba acest echilibru.

Expunerea la lumină reglează ceasul intern al corpului, responsabil pentru procese esențiale precum ciclul somn-veghe și metabolismul. Reducerea duratei somnului și dificultatea de adaptare la trezirea mai devreme pot duce la o stare de oboseală persistentă și la așa-numitul „jet lag social". Această dereglare este asociată cu riscuri crescute de obezitate, sindrom metabolic și tulburări de dispoziție.

În plus, schimbarea orei poate afecta și sistemul digestiv, care urmează același ritm biologic. Specialiștii atrag atenția că tranziția de primăvară este mai dificilă decât cea de toamnă, când se câștigă o oră de somn.

Subiectul rămâne controversat. Un sondaj realizat în 2024 arată că opiniile sunt împărțite: aproape jumătate dintre britanici susțin menținerea orei de vară, în timp ce un procent similar ar prefera eliminarea acesteia. Indiferent de poziție, există câteva măsuri care pot reduce impactul asupra organismului.

Adaptarea treptată a programului, cu modificări de 15-20 de minute ale orei de culcare și trezire în zilele premergătoare schimbării, poate facilita tranziția. Menținerea unor ore regulate de masă este esențială, deoarece organismul funcționează optim în cadrul unei rutine stabile. Micul dejun joacă un rol important, iar consumul acestuia la scurt timp după trezire poate ajuta la reglarea metabolismului și a nivelului de energie.

De asemenea, este recomandat ca ultima masă să fie luată cu cel puțin două-trei ore înainte de somn, pentru a evita perturbarea digestiei și a calității odihnei. Hidratarea trebuie menținută pe parcursul zilei, dar aportul de lichide ar trebui redus înainte de culcare. Cofeina și alcoolul, în special seara, pot afecta somnul și ar trebui limitate.

Un alt factor important este lumina naturală. Expunerea la lumină dimineața ajută la reglarea ritmului circadian și la echilibrarea melatoninei, hormonul responsabil de somn. În schimb, seara este recomandată reducerea expunerii la lumina artificială, în special cea emisă de ecrane.

Prin ajustări mici, dar consecvente, organismul poate face față mai ușor schimbării orei, menținând echilibrul între somn, digestie și nivelul de energie.