Ce planuri au miliardarii Rusiei pentru perioada de după Putin. Analiștii identifică trei scenarii principale
Postat la: 16.11.2026 - 14:44
O parte dintre cei mai bogați oameni din Rusia încep să se gândească la viitorul țării după plecarea lui Vladimir Putin. Unii speră la revenirea influenței oligarhilor, în timp ce alții vorbesc despre o politică mai deschisă. Deocamdată, teama de Kremlin îi împiedică să acționeze.
La câteva ore după ce a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, la 24 februarie 2022, Vladimir Putin i-a convocat la Kremlin pe unii dintre cei mai bogați oameni din Rusia.
Peste 30 de miliardari s-au așezat de-a lungul unui perete al imensei săli Ekaterininski. Purtau măști de protecție din cauza pandemiei de Covid-19, iar un jurnalist rus i-a descris drept „palizi și nedormiți". Putin s-a așezat la capătul opus al sălii, păstrând o distanță considerabilă față de oamenii de afaceri. El nu purta mască.
Într-un limbaj caracteristic, președintele le-a transmis că se așteaptă să sprijine războiul.
„Aș dori să vă cer să înțelegeți ce se întâmplă și să colaborăm cu guvernul pentru a găsi instrumentele care să susțină producția, economia și locurile de muncă", le-a spus el.
În înregistrarea publicată de Kremlin, niciunul dintre miliardarii invitați nu a intervenit.
Tăcerea a devenit o caracteristică a elitei economice ruse. În cei peste 20 de ani de când Putin se află la putere, oamenii de afaceri au învățat că orice critică publică poate avea consecințe grave, relatază BBC.
În 2003, Mihail Hodorkovski, magnatul petrolier care era atunci cel mai bogat om din Rusia și finanța mai multe grupări de opoziție, l-a acuzat pe Putin că patronează corupția generalizată. A petrecut următorii zece ani în închisoare, după ce a fost condamnat pentru evaziune fiscală, fraudă și deturnare de fonduri. Hodorkovski a negat acuzațiile. Cazul său a devenit un avertisment pentru alți potențiali critici ai Kremlinului.
Chiar dacă unii dintre oligarhi s-au opus războiului, cei mai mulți au preferat să nu își exprime public opiniile.
O elită economică tot mai neliniștită
În spatele tăcerii, însă, apar semne că unii membri ai fostei elite economice ruse își imaginează deja o țară fără Putin.
Ei se întreabă dacă, după plecarea sau moartea președintelui, Rusia ar putea reveni la sistemul anilor 1990, când oligarhii aveau o influență politică considerabilă. Alții speră că ar putea apărea un sistem politic mai sănătos și mai deschis.
Arkadi Ostrovski, jurnalist al publicației The Economist, specializat în politica rusă, a declarat BBC că a observat o schimbare importantă în felul în care cei mai bogați oameni din țară privesc viitorul.
El vorbește despre o „schimbare istorică și politică" în atitudinea acestei elite.
Prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991, a dus la apariția unei noi categorii de oameni extrem de bogați, care au profitat de tranziția economică și au încercat ulterior să influențeze deciziile politice în interes propriu. Au devenit cunoscuți sub numele de oligarhi, termen provenit din greaca veche, care desemnează conducerea exercitată de un grup restrâns.
În anii 1990, cunoscuți drept perioada „haotică" sau „sălbatică", companii de stat uriașe au fost privatizate, iar oamenii cu relațiile potrivite au devenit milionari sau miliardari într-un timp foarte scurt. Corupția și favoritismul erau răspândite, iar asasinatele la comandă erau frecvente.
După ce a devenit președinte, în 2000, Putin a redus rapid puterea oligarhilor. Nu intenționa să împartă controlul politic cu alți oameni. Consolidarea economiei și întărirea guvernului central i-au permis să se impună în fața miliardarilor.
Bill Browder, un finanțist care a fost cândva cel mai mare investitor străin din Rusia și a fost interzis în țară în 2005, după ce a militat împotriva corupției, spune că oligarhii au ajuns să se teamă de Putin.
El își amintește de întâlnirile de la Forumul Economic de la Davos, înainte de război, când oamenii de afaceri ruși încă erau bine primiți.
„Îmi amintesc oligarhi care se comportau de parcă locul le aparținea, oameni extrem de aroganți și încrezători. Apoi apărea Putin și era remarcabil să vezi cum acești indivizi, care se considerau niște masculi alfa, deveneau complet supuși, aproape niște elevi disperați", a declarat Browder pentru BBC.
De la începutul invaziei din 2022, Kremlinul a folosit o combinație de recompense și sancțiuni pentru a menține oamenii de afaceri sub control. Cei care au criticat războiul și-au văzut confiscate unele active, în timp ce susținătorii regimului au primit contracte guvernamentale profitabile.
Potrivit revistei Forbes, Rusia are în prezent un număr record de miliardari, 155, iar averea lor cumulată se apropie de 700 de miliarde de dolari.
Cu toate acestea, nici măcar cei care au rămas loiali Kremlinului și au fost recompensați nu par pe deplin mulțumiți. Unii dintre ei devin tot mai neliniștiți.
Ce fel de Rusie ar putea urma după Putin?
Averile lor nu le mai oferă influența politică de altădată. În interiorul Rusiei, miliardarii nu mai pot cumpăra atât de multă putere.
„Nu au cărți de jucat, nu au nicio strategie. Sunt bogați pentru că au o relație cu Putin, nu invers", spune Dmitri Nekrasov, fost consilier al Kremlinului și politician de opoziție, aflat în exil.
În afara țării, situația lor este la fel de dificilă. Sancțiunile occidentale impuse după invazia Ucrainei i-au transformat în persoane indezirabile în multe state.
„Sunt tratați ca niște infractori de rang inferior. Nu își mai pot folosi avioanele private, iar iahturile lor nu mai pot acosta în unele dintre cele mai exclusiviste porturi europene. Pentru ei trebuie să fie o experiență foarte neplăcută și umilitoare", afirmă Browder.
Astfel, unii dintre cei mai bogați ruși se gândesc în privat la ce s-ar putea întâmpla după plecarea lui Putin, potrivit unor analiști familiarizați cu cercurile de afaceri.
Nu există, deocamdată, indicii că președintele ar urma să părăsească în curând funcția și nici motive cunoscute să se creadă că ar avea probleme grave de sănătate. Putin a împlinit 74 de ani luna trecută și se află la Kremlin de aproximativ un sfert de secol. La Moscova, însă, este înțeles faptul că, mai devreme sau mai târziu, mandatul său se va încheia.
Întrebat anul trecut de Reuters dacă intenționează să rămână la putere până în 2036, când îi expiră teoretic mandatul constituțional, Putin a răspuns: „Numai Dumnezeu știe dacă vom avea suficientă sănătate".
Dacă ar demisiona sau ar muri în timpul mandatului, funcția de președinte ar reveni premierului Mihail Mișustin. Acesta nu a manifestat ambiții prezidențiale - un aspect considerat, probabil, unul dintre motivele pentru care a fost numit în funcție.
O asemenea situație ar putea crea un vid de putere.
Analiștii identifică trei scenarii principale pentru Rusia de după Putin
.
Primul ar fi o tranziție democratică, în care guvernarea să fie exercitată de reprezentanții populației, nu de o nouă elită de oligarhi sau de un alt lider autoritar. Analiștii consideră însă că aceasta este varianta cel mai puțin probabilă.
Instituțiile democratice au fost slăbite sau distruse în timpul conducerii lui Putin.
„Rusia s-a obișnuit atât de mult cu violența, încât a devenit nefamiliarizată cu procedurile democratice obișnuite", spune Aleksandra Prokopenko, jurnalistă și analistă rusă aflată în exil.
Al doilea scenariu ar fi continuarea sistemului autoritar, sub conducerea unui alt lider. Prokopenko consideră însă că un eventual succesor nu ar putea deveni imediat un conducător la fel de puternic precum Putin. La început, acesta ar avea mai puține resurse și o autoritate mai redusă.
A treia posibilitate ar fi revenirea oligarhilor în prim-planul politicii și reinstaurarea unui sistem asemănător celui din anii 1990.
Dmitri Nekrasov, fost consilier al Kremlinului și politician de opoziție, spune că, într-un asemenea scenariu, Rusia ar putea fi condusă de câteva clanuri influente, aflate în alianță cu marile interese economice.
Aceasta este, desigur, varianta pe care mulți dintre miliardari și-ar dori-o.
„Ar vrea să revină la o perioadă în care erau ascultați, nu li se confiscau activele și înțelegeau regulile jocului", spune Prokopenko, care a discutat în repetate rânduri cu unii dintre cei mai bogați oameni din Rusia.
Deși influența lor a fost mult redusă față de anii 1990, oligarhii rămân actori importanți. Având în vedere averile uriașe pe care le dețin, este posibil ca, mai devreme sau mai târziu, să încerce să își recapete influența politică.
Unii au început deja să își consolideze relațiile cu oficiali din structurile de securitate sau cu miniștri, afirmă Nekrasov. El avertizează însă că orice pas suplimentar ar fi „prea periculos".
Comportamentul lor va depinde, în parte, de situația financiară. Cei care dispun de lichidități importante ar putea avea mai mult curaj să intre în jocuri politice și să își pregătească poziția pentru perioada de după Putin. În schimb, oamenii de afaceri a căror avere depinde de contractele de stat sau de bunăvoința guvernului vor fi mai reticenți, de teamă să nu piardă totul.
Prokopenko spune că s-a schimbat inclusiv felul în care oamenii de afaceri vorbesc despre președinte. În trecut, unii îl numeau „Nacialnik" („șef"), „Pervîi" („primul") sau foloseau inițialele „VV", formule care sugerau respect.
Acum, unii îi spun „Ded", termen care poate fi tradus prin „moș" sau „bunicuț", o poreclă mult mai puțin respectuoasă.
Potrivit analistei, unii dintre miliardari își doresc „revenirea politicii în viața oamenilor", cu mai puțină represiune, mai multă libertate de exprimare și o competiție reală între partide și politicieni.
Deocamdată, însă, teama îi împiedică să susțină public o asemenea schimbare.
Prokopenko povestește că a intervievat un oligarh care și-a ținut telefonul sub corp pe toată durata conversației, convins că astfel va îngreuna interceptarea comunicațiilor de către serviciile secrete.
„Mi s-a părut un tip de frică absolut stalinist. Este complet irațională", spune ea.
Interviul care a dat un indiciu despre viitor
Un posibil indiciu privind ceea ce își doresc oligarhii de la Rusia de după Putin a venit de la Andrei Melnicenko, unul dintre cei mai bogați oameni din țară, cunoscut pentru afacerile sale din industria îngrășămintelor.
Melnicenko, clasat pe locul al optulea în topul celor mai bogați ruși, a surprins observatorii la începutul acestui an, când a acordat un interviu publicației The Economist. Astfel de apariții sunt rare în cazul miliardarilor ruși, mai ales când publicația provine dintr-o țară pe care Kremlinul o consideră neprietenoasă.
Revista a publicat și un eseu semnat de omul de afaceri.
În unele pasaje, Melnicenko a reluat argumente promovate de Kremlin. El a descris Ucraina drept un câmp de luptă între Rusia și Occident și a susținut că statele occidentale au ignorat preocupările Moscovei privind securitatea și îi amenință suveranitatea.
Dar a făcut și o afirmație mai puțin obișnuită: fără să ceară plecarea lui Putin, a pledat pentru schimbări care să pună capăt conducerii exercitate de un singur om. El a spus, de asemenea, că Rusia trebuie să își intensifice relațiile cu restul lumii.
Prokopenko consideră că miliardarul a încercat să provoace o dezbatere publică.
„A fost un apel adresat oamenilor bogați ca el să înceapă să vorbească", spune analista.
Arkadi Ostrovski, jurnalistul care l-a intervievat, afirmă că discuțiile lor au fost „tensionate și aprinse" și s-au desfășurat în hoteluri și cafenele, de obicei la cafea. Potrivit acestuia, Melnicenko părea să își cântărească sincer răspunsurile, în loc să ofere declarații atent formulate, asemenea unui politician.
În Rusia, însă, lucrurile sunt rareori simple. Majoritatea observatorilor cred că interviul ar fi avut loc cu o formă de aprobare din partea Kremlinului, explicită sau tacită.
Nu este clar de ce autoritățile ar fi acceptat publicarea unui apel neobișnuit la schimbare. O posibilă explicație este că au vrut să transmită impresia că în țară mai există un anumit grad de pluralism.
Niciun alt oligarh nu a ieșit public să îl susțină pe Melnicenko. Ostrovski consideră totuși că acesta nu a vorbit doar în nume propriu, ci a exprimat și preocupările altor oameni de afaceri.
Unii dintre ei ar spera ca, după plecarea lui Putin, Rusia să devină o „republică oligarhică", în care elitele economice să dețină din nou puterea, așa cum s-a întâmplat în anii 1990.
Pe baza experienței sale de jurnalist specializat în Rusia, Ostrovski spune că mulți dintre miliardarii țării au ajuns să simtă că Rusia se află într-un impas total, iar războiul a lăsat țara fără o perspectivă de viitor.
De ce nu îndrăznesc să se opună lui Putin
Chiar dacă se gândesc la viitor, este puțin probabil ca oligarhii să acționeze împotriva președintelui în viitorul apropiat.
Bill Browder, unul dintre cei mai vocali critici ai lui Putin, spune că, deși mulți dintre oamenii de afaceri sunt nemulțumiți, nu vor încerca să se coalizeze împotriva liderului rus cât timp acesta este în viață.
„Înțeleg că, dacă ar face ceva care să îl sfideze pe Putin, acesta i-ar ucide. Iar Putin este un om extrem de paranoic", afirmă Browder.
Mike Calvey, un finanțist american care a fost cândva un investitor important în Rusia, este de acord.
„Ce pot face, în afară de a ajunge direct la închisoare și de a-și pierde averile? Este ușor pentru cei care stau la Londra să spună: "De ce nu vă ridicați cu toții și nu mergeți direct la închisoare?". Dar exact asta s-ar întâmpla", spune el.
Cei mai bogați oameni din Rusia au avut cândva capacitatea de a influența deciziile la cel mai înalt nivel. După plecarea lui Putin, este de așteptat să încerce să își recâștige o parte din puterea pierdută.

Comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu