Cometa Tsuchinshan-ATLAS trece vineri pe lângă Soare va avea o luminozitate excepţională atunci când va trece pe lângă Pământ in octombrie

Cometa Tsuchinshan-ATLAS îşi riscă propria existenţă vineri, când va trece foarte aproape de Soare, într-o călătorie ce a început cu milioane de ani în urmă, dar care promite un spectacol remarcabil pentru pământeni în luna octombrie, dacă va supravieţui.

Acest mic corp ceresc alcătuit din roci şi gheaţă a fost detectat în ianuarie 2023 de Observatorul chinez de pe Muntele Purpuriu (Tsuchinshan), de la care provine prima jumătate a numelui său. Cea de-a doua jumătate provine de la telescopul din programul sud-african ATLAS, care i-a confirmat existenţa.

De atunci, pentru astronomi, care preferă denumirile mai riguroase, cometa C/2023 A3 îşi continuă călătoria spre Soare. Studiul parcursului său este prea scurt, „fiind început abia cu un an în urmă", pentru a cunoaşte cu precizie drumul pe care l-a urmat ea până acum, a explicat pentru AFP Lucie Maquet, astronom la Institut de mecanică celestă şi de calcul al efemeridelor (IMCCE) din cadrul Observatorului Paris-PSL.

Cometa urmează o orbită „care nu este închisă", modelele computerizate sugerând că ea s-ar fi putut afla la o distanţă de 400.000 de ori mai mare decât distanţa de la Pământ la Soare înainte de a ajunge în proximitatea Pământului.

Este vorba despre o călătorie care se poate număra în milioane de ani pentru această cometă, care s-a născut probabil în Norul Oort, un ansamblu ipotetic şi gigantic de planete pitice şi corpuri cereşti, chiar la marginea Sistemului Solar.

Până acum, trebuia să te afli în emisfera sudică pentru a o vedea cu ochiul liber. Vineri, în jurul orei 17:00, ora Parisului, va trece foarte aproape de Soare, înainte de a trece din nou aproape de Pământ.

În emisfera nordică, ea va fi vizibilă începând cu 13 octombrie şi, dacă vremea va fi favorabilă, „va putea fi văzută" în fiecare seară privind „în direcţia apusului Soarelui", a precizat Lucie Maquet.

Cu condiţia ca ea să supravieţuiască trecerii pe lângă Soare. Pentru că atunci când cometele se apropie de steaua noastră, gheaţa din nucleul lor se topeşte şi cometa lasă în urmă o dâră lungă de praf, ce reflectă lumina solară.

Acest element caracteristic, denumit „coama cometei", este totodată semnul că acel obiect cosmic se „degazează". Întrebarea este dacă această degazare nu va fi prea mare, cu riscul de a dezintegra „vizitatorul" imprudent.

O catastrofă care este „întotdeauna posibilă", potrivit lui Lucie Maquet, deoarece ansamblul de gheaţă şi pietricele „ar putea foarte bine să nu reziste la forţa de gravitaţie a Soarelui". Vestea bună este că C/2023 A3 pare să aibă un nucleu foarte masiv, aşa că „există o şansă bună ca ea să supravieţuiască" trecerii sale pe lângă astru.

Previziunile iniţiale, revizuite ulterior în scădere, sugerau că această cometă va avea o luminozitate excepţională atunci când va trece pe lângă Pământ. „Este un pic o surpriză de ultim moment, dar, în orice caz, va fi o cometă strălucitoare, asta este sigur", potrivit lui Lucie Maquet.

În ceea ce priveşte traiectoria sa viitoare, aceasta este imprevizibilă. Odiseea sa solară nu va fi lipsită de consecinţe pentru orbita sa, care va fi perturbată de gravitaţia stelelor pe lângă care evoluează şi de „tratamentul de slăbire" ce îi va fi aplicat de Soare.

Modelele utilizate prezic, fără niciun angajament ferm, că ar putea fi „ejectată din Sistemul Solar, pentru a se pierde printre stele", conform buletinului din septembrie publicat de IMCCE.

În cele din urmă, totul va depinde de întâlnirile pe care C/2023 A3 le va face în călătoria sa prin Norul Oort, peste câteva mii de ani. După cum subliniază Lucie Maquet, tot ce trebuie să facă este „să întâlnească un corp ceresc care să o devieze suficient pentru a se întoarce în Sistemul Solar".