Descoperire monumentală sub platoul Giza: arheologii detectează structuri uriașe folosind un radar de penetrare a solului

Cercetătorii de la Universitatea Tohoku din Japonia au descoperit o structură gigantică, formată din două părți, sub platoul Giza din Egipt. Această descoperire fără precedent sugerează existența unor vestigii datând de acum 4000 de ani.

Sub cimitirul aflat la vest de Marea Piramidă, scanările realizate de cercetători au scos la iveală o structură plată în formă de L care acoperă o suprafață de 10 metri pe 15 metri, la o adâncime cuprinsă între 0,5 și 2 metri sub suprafața deșertului. Sub aceasta pare a fi o structură mult mai mare, cu o adâncime cuprinsă între 3,5 și 10 metri, care acoperă o suprafață de 10 metri pe 10 metri. Nu este clar ce ar putea fi aceste structuri, dar prezența lor ar putea oferi noi informații despre complexul piramidal din Giza și despre oamenii care l-au construit. Locația zonei de studiu, cu studiul radar cu penetrare în sol reprezentat prin culori

Tehnologiile care pot vedea ce se află sub suprafață fără săpături ne-au adus multe descoperiri în ultimii ani, nu doar pe Pământ, ci și pe Marte și pe Lună. Acestea reprezintă o modalitate excelentă de a evalua istoria unui loc fără a distruge dovezile fragile. O parte a Cimitirului de Vest a fost întotdeauna un mic mister. Acolo unde cea mai mare parte a terenului este plină de morminte și morminte, o bucată dreptunghiulară a fost lăsată goală și plată. Condusă de arheologul Motoyuki Sato de la Universitatea Tohoku din Japonia, o echipă japoneză și egipteană a pornit să investigheze această bucată de teren relativ neexplorată.

Radarul de penetrare a solului funcționează prin trimiterea de unde radio în sol și măsurarea acestora în timp ce ricoșează înapoi. Materialele cu densitate și compoziție diferite din sol reflectă undele radio în moduri diferite, astfel încât tehnologia poate fi utilizată pentru a cartografia structurile subterane și formațiunile geologice. Tomografia de rezistivitate electrică funcționează în mod similar, detectând modificările rezistivității electrice a diferitelor materiale subterane. Folosind aceste două tehnici, cercetătorii au descoperit regiuni cu densitate variabilă sub secțiunea goală și plată a cimitirului - iar densitatea a format forme care este foarte puțin probabil să fie naturale, a declarat echipa.

Acest lucru sugerează că au fost făcute de om, deși scopul lor rămâne un mister. Structura mai puțin adâncă, arată scanările, a fost umplută cu nisip omogen, sugerând că a fost umplută în mod deliberat după construcție. Structura mai adâncă dezvăluită de tomografia de rezistivitate electrică a fost puțin mai dificil de înțeles. Părea să fie umplută cu ceva foarte rezistiv, care ar putea fi nisip, dar ar putea fi și un gol, sugerând un fel de cameră goală. Pentru că nu poate fi identificată într-un fel sau altul, cercetătorii o numesc „anomalie".

Alinierea celor două structuri este semnificativă, spun ei, și sugerează că cea mai puțin adâncă ar fi putut fi o intrare în cea mai mare. Totuși, având în vedere locația structurii, există o explicație care pare foarte plauzibilă. „Concluzionăm din aceste rezultate că structura care a cauzat anomaliile ar putea fi pereți verticali de calcar sau puțuri care duc la o structură de înmormântare", scriu cercetătorii în lucrarea lor. „Cu toate acestea, ar fi necesară o investigație mai detaliată pentru a confirma această posibilitate", arată studiul arheologic, publicat în revista Archaeological Prospection.