Doi dintre inculpatii din "Dosarul Tandarei" au dat in judecata statul roman si cer daune morale de 1 milion de euro

Achitati definitiv de Curtea de Apel Targu Mures, doi dintre fostii inculpati din "Dosarul Tandarei" au depus o actiune comuna la Tribunalul Ialomita in care cer statului roman daune morale de 1 milion de euro, motivand faptul ca arestarea lor preventiva din anul 2010 a fost ilegala.

Procesul deschis de cei doi fosti inculpati ai "Dosarului Tandarei" isi are temeiul in baza art. 539 din Codul de Procedura Penala, care vizeaza "dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate" . Potrivit textului de lege, are dreptul la repararea pagubei si persoana care, in cursul procesului penal, a fost privata nelegal de libertate.

Noul proces a fost deschis pe rolul Sectiei Civile a Tribunalului Ialomita si reprezinta un caz unic la nivelul instantelor din judetul Ialomita, arata sursele citate. Surse judiciare au precizat ca valoarea daunelor solicitate de catre cei doi reclamanti se ridica la 1 milion de euro. De asemenea, se pare ca acesta nu va fi singurul proces pe care fostii inculpati ai "Dosarului Tandarei" il vor deschide invocand faptul ca au fost retinuti ilegal.

In perioada urmatoare, alte actiuni similare ar urma sa fie inregistrate pe rolul Tribunalului Ialomita, conchide sursa citata.

In anul 2010, timp de aproximativ 9 luni, toti cei 25 de inculpati ai cauzei au fost arestati preventiv de Tribunalul Harghita, in baza solicitarilor facute de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT). Dupa aceasta perioada, acestia au fost lasati in libertate sub supravegherea organelor judiciare locale.

Achitarea definitiva in "Dosarul Tandarei" i-a determinat pe fostii inculpati sa acuze organele judiciare ale statului roman de practici ilegale in ceea ce priveste masurile preventive impuse pe numele lor, in urma cu 10 ani. Motivand faptul ca masura arestarii preventive impusa pe numele lor a fost ilegala, doi dintre fostii inculpati ai anchetei pe care DIICOT a pierdut-o in instanta cer acum daune morale statului roman.

Intr-un punct de vedere oficial, reprezentantii Curtii de Apel Targu Mures au facut referire la modul deficitar in care procurorul DIICOT a gestionat aceasta ancheta. Magistratii au atras atentia cu privire la erorile care au aparut in Rechizitoriul in baza caruia inculpatii au fost trimisi in judecata.

Documentul abunda de omisiuni, care i-au determinat pe judecatori sa reconsidere toate faptele descrise in acest document si sa incline balanta in favoarea achitarii si nu in cea a condamnarii.

"Autorii Rechizitoriului s-au limitat la o descriere mai mult decat sumara a activitatii infractionale, aratand in principal ca din probele administrate sau din declaratiile martorilor rezulta infractiunile retinute in sarcina fiecarui inculpat, fara a realiza insa si o descriere amanuntita a acestor activitati infractionale si a probelor sau declaratiilor pe care se sprijina acuzarea pentru fiecare inculpat in parte" isi exprima opinia judecatorii mureseni. De asemenea, procurorii DIICOT au omis sa indice in actele de sesizare inaintate instantelor numele partilor vatamate.

Totodata, anchetatorii au propus spre audiere martori plecati in strainatate pentru care nu s-au facut demersuri in ceea ce priveste aducerea in tara pentru a pleda in fata instantei. La toate aceastea se adauga si confuzia anchetatorilor cu privire la numarul exact de minori traficati de catre inculpati. Desi potrivit Rechizitoriului ar fi fost folositi in activitatea infractionala 224 de minori, in realitate nominalizati in fata instantei au fost doar 74.

In concluziile motivarii, judecatorii pur si simplu nu-si explica lipsa probelor care sa probeze acuzatiile aduse. "Este greu de inteles cum anchetatori apartinand structurii DIICOT - Structura Centrala nu au reusit sa adune informatii pertinente, utile si care sa dovedeasca in concret si fara echivoc cum au ajuns acei minori identificati de autoritatile britanice in Anglia, care au fost circumstantele plecarii lor din Romania, care a fost rolul si scopul inculpatilor din acest dosar in drumul copiilor catre Anglia, daca parintii acestor copii si-au facut obligatii fata de inculpati, in virtutea carora s-au angajat sa-si trimita copiii in strainatate pentru a fi exploatati pentru a-si putea onora acele obligatii", au sustinut magistratii.