Fructele și legumele sunt cu 50% mai puțin nutritive decât în anii 1960: „Ne golim treptat alimentele de nutrienți"

Fructele și legumele de astăzi au doar jumătate din valoarea nutritivă pe care o aveau în urmă cu 60 de ani, arată un nou studiu.

Produsele agricole din SUA recoltate în prezent sunt mai sărace în nutrienți esențiali, inclusiv vitamina C, calciu și fier, din cauza degradării accentuate a calității solului, au descoperit cercetătorii de la Deep Science Ventures, o organizație cu sediul în Marea Britanie.

Consumatorii trebuie să mănânce de două ori mai multe fructe și legume pentru a obține aceeași cantitate de minerale, precum cupru, magneziu sau potasiu, pe care o obțineau din alimente în anii 1960. Pâinea, cerealele, merele, mazărea și morcovii au pierdut, de asemenea, între 20% și 50% din cantitatea mai multor nutrienți esențiali.

„Timp de 60 de ani, am măsurat securitatea alimentară în calorii [...] și, din acest punct de vedere, am obținut rezultate remarcabile", a scris Will Summers, unul dintre autorii raportului. „Dar, în tot acest timp, am redus în tăcere ceea ce se găsește în interiorul alimentelor noastre."

Începând cu Revoluția Verde din anii 1960, sistemele agricole au reușit să crească producția mondială de alimente și randamentul culturilor de cereale.

Cu toate acestea, această transformare a neglijat calitatea nutrițională, contribuind la ceea ce cercetătorii numesc „foame ascunsă" - carențe de micronutrienți care apar chiar și atunci când oamenii consumă suficiente calorii. Potrivit acestora, fenomenul afectează două miliarde de persoane la nivel mondial.

Pe măsură ce alimentele ultraprocesate au devenit tot mai răspândite, scăderea cantității de nutrienți esențiali din alimente a trecut mai ușor neobservată. În ultimele șase decenii, aportul caloric pe cap de locuitor a crescut la nivel mondial, însă acest lucru a contribuit la ceea ce cercetătorii numesc „tripla povară": situația în care obezitatea coexistă cu deficiențele ascunse de micronutrienți.

Cercetătorii au identificat o scădere sistematică de 20% până la 50% a densității minerale și proteice în numeroase alimente importante, analizând baze de date istorice privind compoziția alimentelor și arhive agricole pe termen lung. Printre materialele studiate s-au numărat și probe de grâu care acoperă o perioadă de 160 de ani.

Potrivit studiului, aceste carențe de micronutrienți costă țările până la 3% din produsul intern brut (PIB) anual, din cauza pierderilor de productivitate și a cheltuielilor cu serviciile medicale. În același timp, ele cresc riscul de boli cronice și pot afecta sănătatea mamelor și dezvoltarea copiilor.

Creșterea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă, degradarea pe scară largă a solului și politicile agricole axate în principal pe obținerea unor recolte cât mai mari riscă să agraveze criza nutrițională în următoarele decenii, scrie nypost.com.

Pentru a aborda problema, cercetătorii propun ca securitatea alimentară să fie evaluată nu doar în funcție de cantitatea de alimente disponibilă, ci și de valoarea lor nutritivă. Ei recomandă, de asemenea, crearea unor rețele naționale de monitorizare a nutrienților și extinderea practicilor agricole care îmbunătățesc conținutul de materie organică din sol, pentru a crește atât rentabilitatea fermelor, cât și calitatea recoltelor.