Gripa nu mai sperie pe nimeni. Urmeaza "atacul ciupercilor". Agenții patogeni fungici suferă mutații extrem de periculoase pe măsură ce clima se schimbă!

Asemenea unui complot post-apocaliptic de coșmar, creșterea temperaturilor determină mutația ciupercilor în moduri care nu numai că le fac hiper-infecțioase, ci și rezistente la medicamente.

Acest lucru este profund îngrijorător, pe măsură ce lumea noastră se încălzește, avertizează cercetătorul Jingjing Huang și colegii de la Universitatea Medicală din Nanjing, care au publicat recent o cercetare în Nature Microbiology, relatează Science Report. Pe măsură ce temperaturile globale se încălzesc, aceste schimbări morfologice ar putea crește riscul nostru de a întâlni ciuperci periculoase în viitor.

„Se crede că pericolul și importanța noilor agenți patogeni fungici sunt serios subestimate", scriu ei în noua lor lucrare: „Mutageneza (n.r., cf. Dex: proces de modificare a materialului genetic datorită unui agent mutagen) dependentă de temperatură poate permite dezvoltarea rezistenței pan-drog și a hipervirulenței la ciuperci și poate susține ideea că încălzirea globală poate promova evoluția de noi agenți patogeni fungici".

Infecțiile fungice provoacă deja aproximativ 3,75 milioane de decese anual, în ciuda faptului că majoritatea speciilor preferă temperaturi mult mai scăzute decât cele găsite în corpul nostru. Dar cercetările anterioare sugerează că forțarea ciupercilor să se adapteze la medii mai calde le poate modifica complet fiziologia. Oamenii de știință au identificat recent primele ciuperci cunoscute care ar fi apărut ca agent patogen din cauza schimbărilor climatice: Candida auris.

Pe măsură ce alte ciuperci devin mai tolerante la căldură, cum se crede că are Candida auris, mai multe specii vor găsi în corpurile mamiferelor un adăpost „ispititor" de protecție în care se pot dezvolta.

Înregistrările cu privire la infecțiile fungice din 96 de spitale din China între 2009 și 2019 au arătat un grup de ciuperci care nu fuseseră niciodată cunoscute la om. Rhodosporidiobolus a apărut independent în două cazuri neînrudite. Tulpina NJ103 a fost izolată de la un bărbat imunodeprimat în vârstă de 61 de ani, care a murit din cauza insuficienței multiple de organe, în ciuda tratamentelor antifungice cu fluconazol și caspofungin. Tulpina TZ579 a fost izolată de la un bărbat de 85 de ani, care a murit din cauza insuficienței respiratorii, după tratament cu fluconazol.

Cercetătorii au izolat opt ​​specii diferite de Rhodosporidiobolus și le-au expus la temperatura medie a corpului uman de 37 ° C (98,6 ° F) în laborator. Speciile R. fluvialis și R. nylandii au tolerat ambele căldură bine - la R. fluvialis, mediul fierbinte a declanșat chiar trecerea de la o formă de drojdie cu o singură celulă la o fază colonială mai agresivă. Ambele specii au prosperat în mod similar atunci când au fost injectate în șoareci.

În forma sa colonială, R. fluvialis nu numai că a prosperat în condiții mai calde, dar a fost mai rezistent la celulele macrofage imune, ucigând mai multe dintre ele, mai degrabă decât să fie ucis de ele. Atât R. fluvialis, cât și R. nylandii sunt, de asemenea, rezistenți la trei dintre cele mai frecvent utilizate medicamente antifungice - fluconazol, caspofungin și amfotericina B.

„R. fluvialis este sensibil la 5-fluorocitozină; totuși am descoperit că R. fluvialis a fost capabil să genereze rapid mutanți rezistenți la 5-fluorocitozină", explică cercetătorii. „Viteza rezistenței complete la R. fluvialis a fost remarcabilă".

Huang și colegii săi au găsit o substanță la care Rhodosporidiobolus nu părea să se adapteze la fel de ușor: polimixina B - un bactericid aprobat de FDA. Din păcate, acest medicament este toxic pentru neuroni și celulele rinichilor. Sunt necesare urgent, arată concluzia studiului, multe opțiuni fungicide.