Ideologul Kremlinului avertizează asupra riscului unei înfrângeri a Rusiei și pledează pentru răpirea lui Zelenski

Reprezentanții curentului dur din Rusia intensifică presiunile asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a escalada războiul din Ucraina și a confrunta Occidentul într-un mod mai agresiv, într-un moment în care noi eforturi diplomatice indică posibile progrese către o încetare a focului, relatează Daily Express.

Negocierile din această săptămână de la Geneva ar fi generat unele progrese semnificative în anumite privințe, alimentând un optimism prudent că Moscova și Kievul s-ar putea apropia de oprirea ostilităților. Oficialii americani au declarat că ambele părți au convenit să își informeze liderii și să continue dialogul în vederea unui acord de pace. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că discuțiile pe componenta militară se apropie de un cadru concret, în special în ceea ce privește mecanismele de monitorizare care ar urma să fie implementate imediat după o eventuală încetare a focului.

În paralel, voci influente ale curentului dur pro-război din Rusia cer o schimbare radicală de direcție.

Printre acestea se numără Aleksandr Dughin, filosoful ultranaționalist supranumit ideologul Kremlinului. Dughin a susținut public că orice pace fără o victorie decisivă a Rusiei ar echivala cu un eșec. El a avertizat că Putin riscă „înfrângerea" dacă acceptă oprirea ostilităților în condițiile actuale și a afirmat că strategia de război curentă „nu funcționează".

„Visurile despre pace fără victorie nu sunt doar naive, sunt criminale", a declarat Dughin, susținând că singura cale de ieșire din război pentru Rusia este să provoace o înfrângere zdrobitoare adversarilor săi, el invocând în acest sens „destinul" Rusiei. El a pledat pentru un nou val de mobilizare forțată și pentru utilizarea unor „arme speciale", inclusiv sistemul de rachete Oreșnik, capabil să transporte încărcătură nucleară

În declarații controversate, Dughin a sugerat măsuri extreme, inclusiv răpirea lui Zelenski, pentru a „șoca inamicul". De asemenea, a propus exploatarea noilor documente din dosarul Jeffrey Epstein pentru a compromite liderii occidentali și a sugerat furnizarea de arme nucleare către Iran și către rebelii Houthi din Yemen.

În prezent, planul de război al lui Putin „nu funcționează - să procedăm altfel. Dar nu trebuie să rămânem în urmă. Din păcate, suntem puțin în urmă", a spus el într-o critică rară.

„Să acționăm proactiv măcar în anumite domenii. Chiar dacă greșim, dacă totul se întâmplă repede, vom remedia greșeala. Ne vom descurca. În acest moment, trebuie să șocăm inamicul. De exemplu, să-l răpim pe Zelenski".

Totodată, el a cerut Kremlinului să emită un „ultimatum de neconceput" privind desfășurarea de arme nucleare în Europa.

Aceste declarații vin după reapariția publică a lui Putin, în urma unei absențe de 13 zile care a alimentat speculații cu privire la situația sa.

În pofida retoricii belicoase, eforturile diplomatice continuă. Deși Rusia nu a renunțat public la pretențiile teritoriale asupra regiunii Donbas - revendicări considerate inacceptabile de către Kiev - unele surse indică faptul că discuțiile ar putea include crearea unei zone demilitarizate în Donbas, administrată de o structură civilă mixtă, formată din reprezentanți ruși și ucraineni.

Zelenski a avertizat însă că există în continuare diferențe majore, în special în privința teritoriilor și a relației Ucrainei cu NATO. El a subliniat că orice discuții privind viitorul Ucrainei în cadrul Alianței trebuie purtate direct cu Kievul.

„Pentru mine, este important ca potențialul nostru loc în NATO să fie discutat cu noi. Nu doar cu rușii - cu noi. Pentru că ne privește", a declarat Zelenski.

Între timp, luptele continuă pe teren. Într-o operațiune desfășurată peste noapte, forțele ucrainene au lansat atacuri cu drone în interiorul teritoriului rus, lovind un depozit de petrol în regiunea Pskov și avariind o centrală electrică în Belgorod, lăsând mii de locuitori fără electricitate și căldură. Rusia a vizat infrastructura din regiunea ucraineană Harkov, întrerupând alimentarea cu energie electrică în orașul Lozeva.