Implanturile neuronale revoluționează lumea medicală. Cipurile neuronale în cursa giganților de pe piața biotehnologiei

Implanturile cerebrale presupun introducerea unui cip în creierul unei persoane care suferă de anumite afecțiuni locotomorii sau de paralizie. Un implant e ca o interfață creier- computer, introdusa de chirurgi, pe suprafață sau în profunzimea creierului, că mai apoi, beneficiarul, să își poată folosi gândurile pentru a controla un computer sau un telefon.

În viitor, tot prin intermediul acestor cipuri, persoanele cu dizabiliati ar urma să își recapate mobilitatea. De exemplu, cei de la Neuralink, companie deținută de Elon Musk, au reușit primul astfel de transplant în luna februarie a acestui an. Momentan identitatea pacientului este protejată, dar conform unor surse, cel care a primit cipul era paralizat de la gât în jos, după un accident care i-a afectat coloana vertebrală. Miliardul Musk a declarat recent că pacientul se simte bine după implant și este capabil să controleze săgeata unui mouse doar cu ajutorul minții.

"Așadar progresul este bun, dar există și unele efecte adverse neuronale", a adăugat Musk într-un interviu difuzat pe platforma X. În viitor, cipurile Telepathy de la Neuralink vor putea trata și afecțiuni precum obezitatea, autismul, depresia și schizofrenia. "În urma unui astfel de transplant, o persoană care nu putea articula cuvintele ar putea vorbi acum mai repede ca un comentator sportiv.", mai spune Musk.

Aceste cipuri neuronale funcționează prin înregistrarea semnalelor din creier și transmit electrozi microscopici în nervii membrelor unei persoane. Informațiile colectate de la acești electrozi pot fi transmise și către dispozitive externe cum ar fi brațele robotice. Elon Musk dorește să meargă chiar mai departe și vrea ca prin aceste cipuri să poată reda vederea celor cu afecțiuni oftalmologice. Dar nu numai Neuralink face progrese în acest domeniu.

Marile companii tech și-au dat seama de potențialul tehnologiei neuronale și fac deja cercetări avansate în biotehnologie. Miliardarii americani Jeff Bezos și Bill Gates au propriile lor planuri pentru viitor. Fondatorii Microsoft și Amazon au donat anul trecut zeci de milioane de dolari către Synchron, un start-up din New York care proiectează un cip minuscul, ce ar urma să fie plasat într-un vas de sânge aproape de cortexul cerebral al unui pacient cu nevoi speciale.

New York-ezii au primit aprobarea pentru acest implant de la administrația federală pentru medicamente a SUA, iar interfața lor ar putea să trateze și Alzheimer. Boala este de asemenea și o viitoare problemă economică pentru sistemele medicale din întreaga lume. Conform analiștilor, costul anual global al Alzheimer va ajunge la peste 2.000 de miliarde de dolari în 2030, o provocare pentru companiile de asigurări și agențiile de sănătate la nivel mondial.

Piața biotehnologiei este încă limitată. Pentru anii 2024 și 2025 sunt putini jucători care vor dezvolta noile generații de implanturi. Neuralink valorează în momentul de față 5 miliarde de dolari, iar prețul unui implant va varia între suma de 10 mii și 50 de mii de dolari. Totuși, trebuie să fie luate în considerare și aspectele etice, de confidențialitate și de securitate asociate cu această tehnologie, deoarece implantarea unor dispozitive în creierul uman ridică diverse întrebări și provocări.

Mai ales atunci când intră și China în competia cipurilor neuronale. Ministerul chinez al tehnologiei a precizat că, în următori anii, țara își propune să dezvolte o gamă de „produse cu interfață cerebrală" - la fel ca Telepathy de la Neuralink. Anul trecut, guvernul chinez a deschis un laborator care se concentrează pe transformarea cercetărilor extinse în domeniul cipurilor cerebrale în aplicații practice. Cercetătorii din China ar fi dezvoltat un dispozitiv informatic care se conectează la creier prin intermediul urechii interne.

În timp ce acest dispozitiv funcționează fără un implant de cip - dar care poate totuși să furnizeze date direct în creierul uman. China spune că speră să folosească o astfel de tehnologie cerebrală avansată la mașinile fără șofer, realitatea virtuală și reabilitarea medicală. Cu toate acestea, experții susțin că China ar putea profita de astfel de implanturi tehnologice și le-ar putea transforma în arme pentru a spiona împotriva propriului popor.

Între timp, unii critici ai tehnologiei susțin că astfel de produse vor fi comercializate în mod fals ca un remediu pentru toate dificultățile - și că interferarea biologiei umane cu astfel de implanturi tehnologice ar putea spăla pe creier utilizatorii. Dar trebuie să avem în vedere și faptul că industria instrumentelor medicale se schimbă încet, și nu vom putea trece de la un implant cerebral la altul, așa cum facem trecerea anuală de la un model de smartphone la altul.

În acest moment, proiectele cu implanturi neuronale se concentrează pe dimensiunea medicală, precum repararea unor funcții motorii pierdute. Pe termen lung însă, implanurile neuronale ar putea duce la creșterea capacităților umane, în următorii 50 de ani și ne-ar putea transforma în adevărați ciborgy.