Întunericul Seismic: Explicația oferită de experti pentru faptul că România este zguduită de cutremure mai ales noaptea

Postat la: 18.11.2026 - 10:10

Cutremurele puternice care au zguduit România în ultimele decenii au rămas în memoria multor oameni și din cauza orelor la care s-au produs.

Seismul devastator din 4 martie 1977 a început la ora 21:22, iar cel din august 1986 a fost resimțit după miezul nopții. De aici a apărut și impresia că pământul se mișcă mai des în timpul nopții, când oamenii dorm. Dar este adevărat că cele mai multe cutremure se produc după lăsarea întunericului?

Cercetările realizate de seismologi în România oferă un răspuns interesant: datele nu confirmă o regulă de acest fel. În schimb, există o explicație pentru care unele cutremure mici pot fi înregistrate mai ușor noaptea, iar liniștea din timpul nopții face ca un seism să fie adesea resimțit și perceput diferit.

Unul dintre cele mai importante studii care analizează distribuția cutremurelor în funcție de oră a fost publicat în 2019 în revista Annals of the Academy of Romanian Scientists, sub titlul „Earthquake Prone Areas in Romania".

Lucrarea a fost realizată de Mircea Radulian, Raluca Dinescu și Mihaela Popa, cercetători afiliați Institutului Național pentru Fizica Pământului. Autorii au analizat datele din catalogul seismic ROMPLUS, inclusiv 7.341 de evenimente seismice intermediare înregistrate în zona Vrancea în perioada 1900-2017.

Cercetătorii au urmărit distribuția cutremurelor în funcție de lună, ziua săptămânii și ora producerii. Concluzia lor este importantă: variațiile numărului de evenimente înregistrate la diferite ore se încadrează în limitele fluctuațiilor statistice normale.

Cu alte cuvinte, studiul nu demonstrează că în Vrancea se produc în mod real mai multe cutremure noaptea. Autorii au observat totuși o ușoară creștere a numărului de evenimente înregistrate în timpul nopții și în zilele de duminică.

Explicația oferită este legată de raportul semnal-zgomot, care se îmbunătățește în perioadele în care activitatea umană este mai redusă. Acest lucru poate ajuta aparatele să identifice mai ușor anumite mișcări seismice de intensitate mică.

Așadar, diferența observată în înregistrări nu trebuie confundată cu dovada că activitatea tectonică se intensifică după lăsarea întunericului.

Studiul poate fi consultat în publicația Academiei Oamenilor de Știință din România: Earthquake Prone Areas in Romania, Mircea Radulian, Raluca Dinescu și Mihaela Popa, 2019.

Explicația are legătură cu un fenomen numit „zgomot seismic de fond". Deși poate părea surprinzător, aparatele care monitorizează cutremurele nu înregistrează exclusiv mișcările produse de faliile tectonice. Ele captează permanent vibrațiile solului, inclusiv pe cele provocate de activitățile oamenilor.

Traficul rutier, trenurile, utilajele industriale, lucrările de construcții și alte activități desfășurate în orașe produc vibrații care se transmit prin sol. Acestea formează o parte a zgomotului seismic de fond.

În timpul zilei, când orașele sunt mai active, nivelul acestui zgomot poate fi mai ridicat. Noaptea, odată cu reducerea traficului și a activităților industriale, zgomotul produs de oameni scade. În anumite condiții, acest lucru permite identificarea mai ușoară a unor semnale seismice slabe.

Fenomenul a fost documentat inclusiv în București. În 2009, cercetătorii J.C. Groos și J.R.R. Ritter au publicat în revista științifică Geophysical Journal International studiul „Time domain classification and quantification of seismic noise in an urban environment".

Cercetarea a analizat înregistrări seismice realizate în zona metropolitană a Bucureștiului și a identificat diferențe între zgomotul seismic înregistrat ziua și cel înregistrat noaptea. Autorii au constatat că activitatea umană influențează semnalele înregistrate de aparate, în special în anumite intervale de frecvență.

În anumite condiții, mișcările produse de activitatea oamenilor ajung să reprezinte o componentă importantă a zgomotului detectat de seismografe.

Acest lucru ajută la înțelegerea observației făcute de cercetătorii români în studiul din 2019: o ușoară creștere a evenimentelor detectate noaptea poate fi legată de condițiile mai bune de înregistrare, nu neapărat de apariția unui număr mai mare de cutremure.

Impresia că marile cutremure din România se produc noaptea nu a apărut fără motiv. Unele dintre cele mai cunoscute seisme din istoria recentă a țării au avut loc seara sau după miezul nopții.

Potrivit informațiilor publicate de Institutul Național pentru Fizica Pământului, cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:21, în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 94 de kilometri. Magnitudinea a fost de 7,4 Mw. Seismul a provocat 1.578 de victime și a rămas unul dintre cele mai devastatoare dezastre naturale din istoria României.

Un alt exemplu este cutremurul din 1986. Potrivit datelor din raportul de cercetare publicat prin proiectul PHENOMENAL al INCDFP, seismul din 30 august 1986 a avut magnitudinea de 7,1 Mw și s-a produs la ora 21:28 UTC. În România, unde era în vigoare ora de vară, era deja 00:28, în noaptea de 30 spre 31 august.

Totuși, există și exemple importante care contrazic ideea că marile seisme lovesc cu precădere noaptea.

Pe 30 mai 1990, România a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 6,9 Mw, produs în jurul orei 13:40, ora locală. A doua zi, pe 31 mai, un alt seism puternic, de magnitudine 6,4 Mw, a avut loc în jurul orei 03:17.

Datele demonstrează că România a fost lovită de cutremure puternice atât în timpul nopții, cât și în plină zi. Faptul că seismele din 1977 și 1986 sunt asociate atât de puternic cu orele nocturne poate contribui la impresia colectivă că există o regulă, însă câteva exemple istorice nu pot stabili o asemenea legătură.

Orele și magnitudinile acestor evenimente sunt prezentate în raportul tehnic al Institutului Național pentru Fizica Pământului, „Evaluarea automată a intensității macroseismice din înregistrări seismice", realizat în cadrul proiectului PHENOMENAL.

O altă explicație vehiculată frecvent este legată de influența gravitațională a Lunii. Ideea că fazele lunare ar putea favoriza producerea cutremurelor circulă de multă vreme, iar unii oameni încearcă să găsească o legătură între seisme și perioadele de Lună plină sau Lună nouă.

Există, într-adevăr, un fenomen fizic numit mareea terestră. Gravitația Lunii și a Soarelui produce deformări foarte mici și periodice ale corpului solid al Pământului. Aceste variații modifică ușor tensiunile din scoarță.

Potrivit Serviciului Geologic Britanic (British Geological Survey), cercetările au identificat rezultate diferite în ceea ce privește relația dintre mareele terestre și cutremure. Unele studii au observat corelații slabe în anumite condiții, în timp ce altele nu au identificat o legătură semnificativă.

US Geological Survey (USGS) explică, la rândul său, că unele categorii de cutremure, în special cele produse pe falii puțin adânci din apropierea marginilor continentale și în zonele de subducție, pot avea o probabilitate ușor mai mare de apariție în anumite momente ale ciclului mareelor.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că Luna provoacă în mod direct cutremurele sau că acestea pot fi anticipate după fazele lunare. Chiar și atunci când există o influență statistică asupra unor falii, ea nu oferă un instrument practic de predicție.

Prin urmare, nu există o bază științifică solidă pentru afirmația că seismele din România se produc mai des noaptea din cauza Lunii.

România are o particularitate seismică importantă: zona Vrancea, aflată la curbura Carpaților Orientali. Aceasta este una dintre puținele regiuni din lume în care se produc cutremure puternice la adâncimi intermediare, de aproximativ 60-180 de kilometri.

Un studiu publicat în 2023 de Mircea Radulian, Mihaela Popa și Raluca Dinescu în Annals of the Academy of Romanian Scientists arată că Vrancea reprezintă o sursă seismică neobișnuită, cu un volum activ relativ restrâns în mantaua superioară. Mecanismele prin care se produc aceste cutremure continuă să fie studiate de cercetători.

Important este că activitatea tectonică nu se oprește noaptea și nici nu este programată în funcție de activitatea oamenilor de la suprafață. Cutremurele apar atunci când tensiunile acumulate în roci depășesc rezistența care menține blocurile de rocă în poziție, iar acestea alunecă brusc de-a lungul unei falii.

Pentru monitorizarea permanentă a acestor fenomene, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului utilizează Rețeaua Seismică Națională. Potrivit informațiilor publicate de instituție, aceasta cuprinde 125 de stații care înregistrează continuu mișcările terenului și alte 16 stații care înregistrează atunci când mișcarea depășește un anumit prag.

Datele sunt transmise către institut și analizate de seismologii de serviciu 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână. Astfel, monitorizarea nu depinde de faptul că este zi sau noapte.

Concluzia cercetărilor este că nu există o regulă potrivit căreia România ar fi mai expusă cutremurelor după lăsarea întunericului. Unele seisme mari au avut loc noaptea, altele ziua, iar diferențele observate în numărul evenimentelor mici înregistrate pot fi influențate de zgomotul seismic produs de activitățile umane.

Cu alte cuvinte, nu pământul se trezește mai des noaptea. În anumite condiții, aparatele pot distinge mai bine ceea ce se întâmplă în adâncuri atunci când la suprafață este mai liniște.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu