Legătura între Covid şi poluare. Cercetători: Nu poate fi exclusă posibilitatea ca virusul să fie captat de PM2.5 cu o reducere ulterioară a infecțiozității și răspândirii

Un studiu al Universității Tor Vergata din Roma Tor și ENEA, publicat în revista "Science of The Total Total Environment" evidenţiează că legătura dintre proteina Spike a virusului, cheia moleculară pe care o folosește pentru a pătrunde în celule şi PM2,5, adică acele particule minuscule de smog care au dimensiuni mai mici sau egale cu 2,5 microni.

"În faza inițială a pandemiei, Lombardia și, în general, întreaga zonă a Văii Po au fost afectate mult mai puternic de infecția virală decât restul țării", explică Caterina Arcangeli, cercetător ENEA și coautor al studiului. "Vorbim despre una dintre cele mai poluate părți ale Italiei și acest lucru a determinat comunitatea științifică să formuleze ipoteza unui posibil rol al particulelor atmosferice în răspândirea virusului".

Din raportul anual al Agenției Europene de Mediu, cu date referitoare la 2021, reiese că Polonia, Italia și Germania sunt, în ordine, țările europene în care smogul provoacă cele mai multe daune sănătății. În Italia, 46.800 de decese sunt atribuite expunerii la particulele fine PM2,5. În general, indică Agenția, din 2005 până în 2021 situația s-a îmbunătățit, decesele atribuibile PM2,5 în UE au scăzut cu 41%, ajungând la 253 mii de decese pe an. Însă 97% din populația urbană este expusă la concentrații de PM2,5 care depăşesc nivelul stabilit de Organizația Mondială a Sănătății.

"Impactul poluării aerului asupra sănătății noastre continuă să rămână prea mare - a subliniat directorul SEE, Leena Yla Mononen - vestea bună este că autoritățile la nivel european, național și local fac tot posibilul pentru reducerea emisiilor prin măsuri precum promovarea transportului public sau mersul cu bicicleta în centrele urbane și prin actualizarea legislației".

Cercetătorii au verificat prezența virusului pe filtrele pentru PM2.5 prezente în orașul Bologna, după care au efectuat simulări grație supercomputerului Cresco6 al Enea, capabil să efectueze 700 de mii de miliarde de operații matematice pe secundă.

"Afinitatea dintre PM2.5 și Sars-CoV-2 este plauzibilă - explică Arcangeli - numai că simularea nu ne permite să evaluăm dacă aceste interacțiuni sunt suficient de stabile pentru a transporta virusul în atmosferă, sau dacă după transportare, acesta își menține infecțiozitatea. Prin urmare, nu poate fi exclusă posibilitatea ca virusul să fie „captat" de PM, cu o reducere ulterioară a infecțiozității și răspândirii, sau inactivat de această interacțiune puternică cu particulele".

Puterea simulărilor pe computer efectuate de acest studiu constă în capacitatea de a modela diferite tipuri de particule, variind atât concentrația, cât și compoziția chimică a poluanților atmosferici. Prin urmare, aceste simulări pot reprezenta un instrument util pentru a evalua rapid posibila interacțiune a particulelor fine cu viruși, bacterii sau alte ținte celulare relevante.

"Această posibilitate s-ar putea dovedi utilă pentru a contracara sau a controla răspândirea viitoarelor boli transmise prin aer în regiunile foarte poluate și pentru a oferi informații utile pentru elaborarea planurilor de control al poluării aerului", conchide Arcangeli.